de dialeclologie slava meridionala (Cluj, 1935) 15, urinata mai tirziu de o monografie similarà a lui I. Pàtrut asupra graiului Iniqui din Valea Sucevei16.
     Lui E. Petrovici ii aparjin o serie de articole §i note publicate in « Daco-romania », « Transilvania », « Balcania » §i in alte reviste, consacrate precizàrii dialectelor slave din care s-au fàcut primele ìmprumuturi, datàrii §i interpre-tàrii procesului de bilingvism slavo-romin, precum §i unor probleme de fonetica slavo-romfnà, etimologie §i toponimie17.
    Cam in acela§i timp apare o lucrare de ansamblu, incadratà intr-o serie de volume consacrate Istorici limbii tornine, datorità unui «romanisti) prin excelenp, dar cu o largà orientare in domeniul balcanologiei §i slavisticii, Al. Rosetti (ILR, III. Limbile slave meridionale, Bueurefti, 1940). Despre Al. Rosetti se poate spune, cu depliná justificare, ceea ce afirmase loan Bogdan cu privire la lucràrile de filologie si lingvisticà ale lui B. P. Hasdeu: «Roma-nistul care vrea sá se ocupe cu limba rominà trebuie sa fie pina la un oarecare punct §i slavist. In intrunirea acestor douà calità^i consista meritul cel mai mare al d-lui Hasdeu»18.
    Aceastà lucrare reprezintà nu numai o sintezà a ceea ce s-a scris inainte cu privire la influenza slava meridionala veche in limba rominà, ci §i o contribuye proprie, atìt in fixarea cadrului istorico-lingvistic al contactului slavo-romin dupà secolul al VI-lea, cìt si in relevarea influenti slave in vocabular, fonetica, derivale, morfologie §i sintaxà.
    Contributii interesante in domeniul lingvisticii slavo-romine aduce §i Al. Graur, care intr-o serie de articole, note §i recenzii face observa^ii §i exprima puñete de vedere noi, mai ales in ceea ce prive§te influenza slava in gramaticà si vocabular 19.
     Dintre lingvi§tii grupa^i in jurul revistei « Bulletin linguistique », condusà de Al. Rosetti, o men^iune specialà se cu vine tinàrului slavist C. Racovi^à, cercetàtor talentai §i indràzne^, care dà spre sfìr§itul deceniului al patrulea lucràri originale de o deosebità valoare in domeniul lingvisticii slave §i romine 20. Bun cunoscàtor al lingvisticii ruse §i sovietice, C. Racovi|à reprezenta pe atunci o speranza a slavisticii rominesti ; disparirla sa prematurà in 1947, inainte de a fi implinit 30 de ani, in momentul in care Facultatea de litere din Bucure§ti ii incredinj;ase catedra de slavistica, a làsat in urmà un gol puternic resim^it, mai ales de cei care 1-au cunoscut indeaproape §i au avut ocazia sà-i urmà-reascà cu simpatie succesele ^tiin^ifice21.
     16 Cf. primirea câlduroasâ fâcutâ acestui studiu de càtre P. S k o k (recenzie în « Jya<H0CJi0BeHCKH (Jmjiojior », XVIII, 1—4, 1949—1950, pp. 253—259) si P. Ivié (ibidem, pp. 318—322).
     16	Vezi mai jos, p. 25.
     17	Men|ionâm, printre acestea, Note slavo-romine, I —III, DR, X, partea I, 1941, pp. 26-38; partea a Il-a, 1943, pp. 335-352; XI, 1948, pp. 184-193; Daco-slava, DR, X, partea a Il-a, pp. 233—277 etc.
     18	însemnâtatea studiilor slave pentru Romlni, Bucureçti, 1894, p. 23.
      19	Les verbes « réfléchis » en roumain, BL, VI, 1938, pp. 42 — 87; Notes étymologiques, în Mélanges linguistiques, Paris—Bucureçti, 1936, pp. 115—121, etc.
      20	L'article en russe, BL, VI, 1938, pp. 90—138 ; « Travail>> et «souffrance», BL, VII, 1939, pp. 96—101; Sur le genre personnel en roumain, BL, VIII, 1940, pp. 154—158, §i altele.
     21	Vezi necrologul publicat de Al. Graur: Constantin Jtacovilâ (1917 — 1947), BL, XV, 1947, pp. 116—117, si nota comemorativâ a aceluiaçi în « Cum vorbim », II, 1950, nr. 1, p. 13.
9