Autorul urmàreçte, in special, ievolutia erurilor, a nazalelor, pronun^area vocalei é, contracta lui ie în i çi a lui uo în ü din limba slovacà, fixeazà in tirnp fenomenul ìnmu-ierii, precum si aparitia vocalelor lungi în limbile cehà çi slovacà.
     Unele probleme de gramaticà istorico-comparatà a limbilor slave fac preocuparea articolului Aparifia si evolufia aspectului in strinsà legatura cu dezvoltarea formarli râdâ-cinilor verbale, semnat de Igor Nëmec12.
     înainte de aparifia aspectului verbal, slava comunà iacea distincte ìntre « determi-nativ » si « indeterminativ », printr-un sistem de corelajie prezent în insàçi râdâcina verbului. Spre ex.: nesç / nesti: nositi (p. 149). Autorul arata apoi rolul prefixàrii ìn dezvoltarea ulterioarà a aspectului: ziti / politi; prositi / poprositi etc. (p. 150).
     Academicianul Bohuslav Havrànek prezintà cîteva texte cu privire la studierea comparativ-istoricà a sintaxei protoslave13.
     Cunoscìnd sintaxa vechei slave, a rusei vechi çi a cehei vechi, putem studia mult mai uçor sintaxa protoslavà. Probleme de sintaxà ridica çi limbile actuale, unde o comparare ìntre limba literarà çi dialecte duce la concluzii utile. De ex. rolul constructiilor participiale in alcâtuirea frazei poate reieçi nu numai din slava bisericeascà, dar çi din ceha veche çi chiar din unele texte mai recente (cum ar fi textele literare ale unor scriitori din prima jumatate a secolului al XX-lea).
     Pentru a studia sintaxa protoslavà, trebuie sà avem dar ceea ce ne propunem sà analizàm; sà pàçim apoi la o comparare treptatâ çi cìt mai amànunfità çi sà lucràm cu un material cìt mai bogat çi cìt mai variat.
     Vincent Blanàr studiazà in articolul sàu Probleme de lexicologie comparatâ a limbilor slave14, folosind un material concret mai aies din limba slovacà. Limba slovacà, datorità contactului sàu direct cu limba cehà, are in vocabularul sàu, pe lìngà formele specifice, çi o serie de forme existente in limba cehà. Formele slovace slnt ìnsà mai expresive decìt cele cehe, ca fiind mai populare. Aça sìnt, spre ex., slovac. pisanka « caiet » çi ceh. seSit (folosit çi in slovacà), slovac linear «linie» çi ceh. pravitko (p. 163).
     Articolul lui Vàclav Machek discuta unele dintre problemele legate de alcâtuirea dic(ionarelor etimologice ale limbilor slave 16. Este çtiut, de pildà, faptul cà in paginile unui dictionar etimologie sìnt incluse nu numai cuvinte din limba literarà, ci çi cuvinte dialectale, régionalisme etc. In cadrul cuvintelor dialectale este necesarà folosirea unei hàrfi. Pentru cuvintele ìnrudite cu altele din limbile slave ìnvecinate, se recomandà prezen-tarea ìntregii familii de cuvinte, ca de exemplu ruka—rucka—rucni—ruciti—poruciti— zaruciti— zdruka— rukdv— rukavice etc. (p. 174). Cuvintele de origine stràinà pot fi intro-duse ìn dictionar, in màsura in care se constata o ìmpàmìntenire a lor in vocabularul limbii respective.
     Referatul lui Leontij Kopeckij trateazà probleme ce stau la baza alcàluirii unui dictionar bilingv 16.
     Acestea sìnt: volumul, tematica, diversitatea de izvoare, citatele, exemplificàrile etc. Astfel, este de préférât ca citatele çi exemplificàrile sà fie scoase din operele literare ale unor scriitori.
     In acest sens, autorul aminteçte de marele dictionar rus-ceh (Velky rusko-cesky slovnik) la care se lucreazà in prezent çi care va fi terminât probabil in 1961. Leontij
12	Vznik a vyvoj vidu v souvislosti s vyvojem tvofeni slovesnych kmenù, pp. 137 — 150.
      13	Metodicità problematika historickosrovndvaciho studia praslovanské syntaxe, pp. 151-157.
 14	K problémom porovndvacej lexikológie slovanskych jazkov, pp. 159 — 168.
15	Zdsady prò komposici etymologickych slovnikù slovanskych jazykikù, pp. 169 —179,
     16	Zdsady zpracovdni dvoujazycnych diferecnich slovnikù slovanskych jazykù, pp. 181-195.
357