Dacà pina nu de mult conjinutul aproape exclusiv al slavisticii romi-nesti il formau cercetàrile slavo-romine, ultimii ani au aràtat cà acest cadru de activitate stiin£ificà poate si trebuie sa fie làrgit, in interesul dezvoltàrii generale a lingvisticii in tara noastrà.
     In lumina celor de mai sus, apar in mod evident sarcinile ¡mediate mai importante ce stau in fata slavisticii romìnesti.
     1.	Principalul obiectiv al slavisticii romìnesti continua sä fie si de acum inainte studierea relatiilor lingvistice, istorice §i culturale cu popoarele slave. In acest sens, trebuie sprijinite si dezvoltate cercetàrile care contribuie, intr-un fel sau altul, la elucidarea problemelor mari legate de istoria limbii romine, in contact si interactiune cu limbile slave. Acestea vor trebui sä ducä in viitorul apropiat, a§a cum aräta acad. E. Petrovici, la intocmirea unei lucräri fundamentale despre influenza slavä in ansamblu asupra limbii romine 103.
     In vederea atingerii acestui {d e nevoie, in primul rind, de lärgirea si intensificarea activitätii de cercetare stiintificä in cadrul Sectiei de slavisticä a Institutului de lingvisticä din Bucuresti, de alcätuirea unui plan concret de cercetare stiintificä a membrilor Asociatiei slavistilor lingvisti, care se ocupä de studierea relatiilor slavo-romine. Planurile de cercetare stiintificä ale catedrelor noastre universitäre de slavisticä si filologie rusä vor trebui sä fie de asemenea subordonate sarcinilor centrale ale filologiei slavo-romine.
    2.	In mod concret, trebuie studiatä in continuare influenta slavä in vocabularul limbii romine, atit in epoca veche, cit si in epoca mai nouä, pinä in zilele noastre. Intocmirea unui dic^ionar etimologie complet al elementelor slave din limba rominä trebuie sä fie insolita de apari^ia a cit mai multe articole si note lexicale si etimologice, care sä adueä lumina in istoria concreta a unui mare numär de cuvinte slave pätrunse in limba rominä.
    3.	Mult mai multa aten^ie decit pina acum trebuie sä se dea studierii influen£ei slave asupra formarii cuvintelor in limba rominä, inregisträrii tuturor afixelor slave, cu urmärirea productivitätii lor in limba veche romineascä si in epoca moderna. Actiunea inceputä la Institutul de lingvisticä (colectivul de formarea cuvintelor sub conducerea acad. Al. Graur) constituie un bun inceput, trebuind sä fie extinsä, în ceea ce ne priveste, la cercetarea tuturor sufixelor si prefixelor de origipe slavä.
       « Strîns legata de problema tipologici fonologice a limbilor slave este problema caracterizärii fonologice a unor limbi vecine cu cele slave, de exemplu a limbilor rominä si maghiarä. Atenfia fa^ä de faptele interferentei lingvistice slave-neslave este... extrem de importantâ pentru fonetica istoricä a limbilor slave si a celor vecine cu eie »104. In acest sens, cercetàrile intreprinse de acad. E. Petrovici urmeazä sä fie continuate, iar rezultatele lor generalizate intr-un studili de ansamblu asupra acestei problème. E de dorit ca çi alti tineri foneti-cieni sä ia in discutie argumentele aduse de acad. Al. Rosetti si colaboratorii säi, sä caute punctele de contact dintre cele douä conceptii, aducind contributii noi in interpretarea fonologica a fenomenelor fonetice discutate.
     103	Yezi mai sus, p. 16.
101	Vezi articolul redactional citât mai sus din «Bonpocw H3biK03HamiH» (VIII,
1959,	nr. 1, p. 8).
28