Termenul maghiar. Termenul maghiar karàcson, karàcsony trebuie expli-cat de asemenea prin slava (kra(un), potrivit legilor fonetice din maghiarà : cf. balaton : v.sl. Maio, baràzda : bg. brazda, garàd : v.sl. gradii etc. (Pintar, Le., p. 622) ; la fel pentru termenii lua^i din romìnà : magh. berenca < brinzà, kalàka
<	clacd etc. (Géza Bledy, In fi. Ib. rom. cisupra Ib. maghiare, Sibiu, 1941, p. 14). Cuvintul face parte din terminologia creatina pe care ungurii au primit-o in secolul al X-lea de la biserica orientala, prin filiera slava (J. Melich, Arch. f. si. Phil., XXXII, p. 92 §.u., Berneker, l.c.).
    Concluzie. Vom spune, in concluzie, cà pentru a stabili filiajia termenului cràciun, in limba romina, trebuie tinut seamà de factorul slav, care in evolutia limbii romine a jucat un rol important.
    Pornind de la expunerea noasträ de mai sus, cu referire la problema pätrunderii termenilor eclesiastici latini in lumea slava, vom insista asupra constatärii noastre cä trebuie presupuse mai multe centre de iradiatie : un centru sudic (Bizant-Sirmium), un altul centrai (termenul din slovacä) §i un al treilea nordic (termenii din ucraineanä §i din rusä).
    Explicafia noasträ prin crealio se love§te, insä, de dificultatea invocata de Vaillant : fonetismul termenului din rusä presupune un *kar- originar, pe cind noi am propus un kra-.
    Aceastä obiec^ie poate fi inläturatä prin consideratia lui Berneker, citatä de noi mai sus, cä fonetismul formelor ucrainene §i ruse se explicä prin adap-tare foneticä : « Die Form r. koroéùnù (karaöünü) könnte auf der für das ältere Rum. vorauszusetzenden Lautgestalt *cärätsune beruhen..., wenn sie nicht einfach eine Domesticierung von kracünü nach der geläufigen Proportion torot : trat ist » (Berneker, op. cit., p. 604).
    De altä parte, *quartum, propus de Vaillänt, nu poate explica fonetismul sud-slav kra-, intrucit termenul quadragesima « Cirneleagä », citat de Vaillant, e redat in sirbo-croatä prin kòiizma (deci kor-). Asadar, quar-(tum) ar fi tre-buit sä dea kor- (*korcun).
    Pentru rominä, trebuie luat in considerale centrul de iradiatie sud-dunä-rean. Bulgara cunoa§te termenul kracun. Vaillant insistä asupra faptului cä in sirbo-croatä cuvintul e atestat numai in onomasticä : kracun (kracuniste, n. top. §i kracun « zävor » trebuie separaci de kracun). Dar aceastä constatare nu e de naturä sä modifice pärerea noasträ asupra originii sud-slave a lui krahin.
*
* *
    In concluzie, vom spune cä lat. creatio poate explica in mod mulfumitor termenii din rominä si din limbile slave injira^i mai sus.
PYM. Cràciun «POJK/JECTBO»
( Pe3iOMe )
    OTiiociiTejibHO iiccjieflOBaHHH A. BaftiHOM cjiaBHucKoro * kracünü, AP-p. korocimü, arn-op B03Bpaiu(aeTCH k CBoeMy npeHHuymeMy nccjieAOBaHHio, nocBHnjeHHOMy pyMHHCKOMy Cràciun. A. BaitaH, hcxo^h h3 cMHOJia aToro cjioßa, npe^JiaraeT oöiHCHeHiie cjiaBHncKux Rapivi jiaTHHCKHM *quartum
70