problemele de slavistica, §i in deosebi cu relatiile cehoslovaco-polone, se 'ocupà §i institutul regional din Silezia (Opava). De o mare valoare §tiintificà ramine pentru noi Biblioteca slava din Praga, ìnfiintatà cu mult inainte de ràzboiu.
    Cu popularizarea problemelor de lingvisticà, literatura §i istorie, se ocupà revista „Slovansky pfehled”, infilata de Adolf Cerny cu mult inainte de primul ràzboiu mondial. In momentul de fata, revista aceasta a devenit organul Comi-tetului slav din Cehoslovacia. Noua situale i-a schimbat oarecum caracterul, fiind orientata mai mult spre problemele actúale.
     Acestea ar fi in linii mari structura organizatoricà a cercetàrilor de slavisticà din Cehoslovacia. Se poate spune cà slavistica de la noi are acum o altà infatuare. Asemenea schimbàri au avut loc, atit in continutul slavisticii cehe cit §i-n metodele ei de lucru. Inainte de toate, a trebuit sa se realizeze un contact strins cu §tiìnta inaintatà de URSS. In aceastà privintà, munca a fost usurata de faptul cà o serie de slavisti cehi au avut legàturi permanente cu ?tiinta sovietica, — $i aceasta chiar peste cursul oficial al politicii de stat din trecut. ìnsà lucrul acesta a fost mijlocit, intr-o mare màsurà de actualul pre?tedinte al Academiei cehoslovace, prof. Zdenèk Nejedly care, datorità relatiilor sale personale, era foarte bine informat despre progresele §tiintei sovietice, — mai ales in domeniul istoriei culturale.
    Dupà ràzboiu, §tiinta cehà, deci $i slavistica, s-a aflat dintr-odatà, in fata unor metode noi care se cereau aplícate potrivit conceptiei marxiste despre lume §i viatà. ìn acela? timp, se impunea stàruitor revizuirea vechilor metode, spre a se ìnlàtura tot ceea ce nu mai corespundea noului spirit metodic ?i a se prelua dela ìnainta§ii nostri ceea ce e bun §i de valoare.
    Noua orientare a fost documentata de catre Institutul slav care, cu prilejul comemoràrii a 200 de ani dela na§terea lui Josef Dobrovsky, a organizat o serie de conferinte §tiintifice, cu participarea speciali^tilor din $arà ?i stràinàtate (ìn 1953). Cu acest prilej nu s-a discutat numai valoroasa contributie §tiintificà a acestui mare ìnvàtat ceh, ci ?i noile cài ?i metode de cercetare in domeniul slavisticii.
    Alte conferinte, organízate de acela§ institut, in colaborare cu Institutul pentru studiul limbii cehe §i Institutul de literaturà, au fost consacrate proble-mdor privitoare la relatiile dintre popoarele slave, din domeniul limbii, literaturii §i istoriei. De asemeni, lucràrile pentru pregàtirea dictionarului limbii slavone fji problemele puse de alcàtuirea dictionarului etimologie al limbilor slave ?.a. au fost supuse unor discutii intinse.
    Dintre contributiile individuale ?i colective ale slavi§tilor cehoslovaci au apàrut o serie de lucràri importante. Imediat dupà ràzboiu, au vàzut lumina tipa-rului citeva studii, redactate incà din timpul ocupatiei germane $i care n-au putut fi publícate, din cauza cenzurii. Astfel, M. Szyjkowski ^i-a incheiat cu voi. III monumentala lucrare: Participarea polonezilor la miscarea de redesteptare nationalà din Cehia, iar nestorul slavisticii cehe, Josef Vais, a publicat, ìnsotità
231