de aur fi de argini, dar §i ro§ii pe alocuri. Arhitectura din spatele lor este argintie, iar acoperi§urile sint verzi sau ro§ii.
     Gavriil §i Maria stau pe o podea de aur avind marginile ro§ii. Partea de sus a jiltului din care s-a sculat Fecioara este argintie, cea de jos de aur iar ìnàun-trul arata albàstrui.11
     Cele scrise in filacterele {mute de imparati sint cusute cu fire de aur pe fond de argini. Toate celelalte ìnsà sint lucrate cu sirmà de aur. Penele aripilor arhan-ghelului sint ìnsemnate cu fìr de matase ro§ie. Crucea ce o tine este de asemeni de aur. Obrazele tuturor sint frumos lucrate cu màtasuri gaibui.
    Valul se inseamnà prin simplitatea-i nu lipsità de bogare §i prin mi$carea lui Gavril càruia par-cà ii ràspunde Fecioara prin cuvintele din Luca, I, 38 : ci paca rc'cno,\,HHa §i a.m.d.
Nr. 72
    Dvera cu Ràstignirea din 1500.
     Tafrali a descris mai pe larg (p. 41—43 §i pi. XXVIII) acest vai care intre-ge§te §irul celor de mai sus, de§i stilistic a fost lucrai de alte mìini.
    Insemnàm cà toate inscrip^iile de pe el sint cusute cu fìr de aur. Citeva mici gre§eli la Tafrali se poi indrepta astfel: pacn/RTie r(ocno^,H)Hf ; >Kenc> Cf ciik tkoh §i ce a\(<i)th TKOta (cf. Evanghelia dupà Ioan, XIX, 27) urmat de un text pe care nu-1 poi deslu§i; ctÌvI lv Kri> (nu gtc Tafrali), adicà Sf. Ion Bogoslov (Teologul), Evanghelistul, iar nicidecum Sf. Ioan fratele lui Hristos ( ! ?) cum a crezut Tafrali. Interesantà este ligatura numelui suta^ului Longhin, awr.
    Cu D. Dan, p. 106, citesc in inscriptia votiva Doamna Maria « a('k)i||TÉP PaA^ kwì(kc>)a in loc de APT Tafrali. Data insa trebuie sa fie 16 august (arScr is) iar nu 20 (K) cum a crezut Tafrali.
    Dacà stelele de pe dverà sint de argini, cum spune Tafrali, totu§i cele din jurul lui Hristos sint de aur. Serafimii de asemeni sint numai de aur, iar fetele lor sint lucrate din màtasuri. Crucea este vi§inie.
     Mici §i ingenunchiati la ràdàcina crucii, Nicodim $i Iosif din Arimatia sint imbracati cu haine de un ro§u càràmiziu §i verde-albastru ; au §i aureole.
     Golgota este redatà albàstruie §i verzuie. Ìntr-o groapà ro§ie se vede tidva lui Adam.
     Maica Precista se uità indureratà la fìul ei ràstignit; are un vermini verde ?i un maforon de aur. Sf. Ion este ìmbràcat ro§u càràmiziu $i cu o manta de aur.
     11	G. M i 11 e t, op. cit., p. 84 (?i pi. CLXXII —CLXXI1I) face cunoscut un alt vai cu chipul Bunei Vestiri. Ì1 socotim indeaproape inrudit ca tip iconografie cu cel de la Putna. Se aflà la minastirea Iviron de la Muntele Athos. Este ìnsà o danie munteneasca. Inscrip^ia slava (textul la Millet) arata ca « Acest scut 1-a fàcut igumenul Simeon iero-roonahul in zile binecinstitorului ji de Hristos iubitorului Io Petru voievod §i ale fiului sau Io Vladul voievod la leatul 7053 » (1544—1545). Petre este Radu Voda Paisie — Petru de la Arge? — fi fiul sau Vlad, frate cu Marco (jtire impàrtajità de I. Sabàu ji Fr. Pali invàfatului francez, op. cit., p. 33).
149