limbii romine, dar totodatä arata çi puternica influentä slava intr-unul din cele mai importante compartimente ale limbii romìne.
*
     Rezultate noi çi interesante au obtinut lingviçtii nostri çi in studiul contribuii slave in domeniul fonetic çi fonologie al limbii romìne. Pe lingä studii care urmäresc influente fonetice slave locale — cum sìnt de exemplu cìteva particulari-tä{i de origine ucraineanä in graiurile romineçti din nordul çârii (I. Pätrut, «Raporturi fonetice ucraino-romine», in « Dacoromania » XI ,p. 51—-59), lingviçtii nostri (in deosebi academicienii E. Petrovici, Al. Rosetti çi Al. Graur) s-au preocupat intens de stabilirea sistemului fonologie al limbii romìne contemporane.
    Spre deosebire de academicienii Al. Rosetti çi Al. Graur, care, ìntr-un studiu mai vechi, au gâsit opozitia între consoanele dure çi moi numai la sfîrçit de cuvìnt: lup-lup’ (= lupi), alb-alb’ (= albi) etc. («Bulletin linguistique» VI, p. 5—29), acad. E. Petrovici a ajuns la concluzia cä opozitia ìntre fonemele consonantice dure çi moi exista in limba rominä nu numai in pozitie finalä, ci çi in interiorul cuvintului, ca in graiurile räsäritene bulgàreçti, in rusä, ucraineanä, bielorusä çi polonä. « Obiceiul de a rosti muiat consoanele urmate de o vocalä ... çi constituirea, mai tîrziu, a sistemului d% astäzi a corelatiei consoa-nelor de timbru palatal çi a consoanelor de timbru nepalatal sint färä indoialä o moçtenire rämasä din graiul acelor stramoçi ai romìnilor care vorbeau graiuri slave» (E. Petrovici, Corelaçia de timbru a consoanelor dure fi moi in limba rominä » in «Studii çi cercetäri lingvistice», 1/2, p. 216). Slavii aceçtia trebuie sä fi vorbit graiuri bulgàreçti (idem, ibid., p. 217).
    Tot ca o consecinçâ a influenti slave s-a constituit in limba rominä çi core-latia consoanelor rotunjite çi nerotunjite (Corelafia de timbru a consoanelor rotunjite fi nerotunjite in limba rominä, in «Studii çi cercetäri lingvistice», III, 1952, p. 127).
    Contributia slavä la formarea sistemului fonologie al limbii romìne este studiata amänuntit de acad. E. Petrovici in lucrarea Influença slava asupra sistemului fonemelor limbii romìne (Bucureçti, 1956)1.
    Mai putin s-a lucrat in ultimul timp in direcfia stabilirii influentelor slave in morfologia, sintaxa çi derivala romìneascà. Dintre studiile in care se aratä unele urme slave in gramaticä çi derivale, mençionâm pe cele publicate de acad. Al. Graur çi acad. Al. Rosetti, in care se aratä cä, aläturi de vocativul in -o al femininelor, mentinerea vocativului in -e al substantivelor, ca, de astfel, mençinerea vocativului ca o categorie uzualä, in rominä vorbitä, este un aport al influen^ei slave (vezi «Bulletin linguistique », XV, p. 103—105).
    1 Cf. E. Petrovici, Kann das Phonemsystem einer Sprache durch fremden Einfluss umgestaltet werden? Zum slavischen Einfluss auf das rumänische Lautsystem. Haga, 1957, (’’Ianua Linguarum”, Nr. III).
6