Reforma lui Perunovic, — reforma de natura muzicalà, spre deosebire de cea din veacul al XVIII-lea, ce privea tehnica versificatici, — a dat rezultate Astàzi, existà in Jugoslavia un puternic curent care dà cintecului epic in locul expresiei muzicale tradizionale, uniforme, monotone, o tonalitate sonorà, darà, o muzicalitate agreabilà, deslegind-o de recitarea traditionalà §i sprijinindu-i expresia sonorà, in primul rind, ca §i in cazul cintàretilor de lieduri, pe digiune §i pe calitatea vocii.
    De§i reforma este numai de ordin muzical, efecte de naturà literarà pot fi intrevàzute cu destulà u§urin£à. Decasilabul a fost preferat bugarstice-i, pentru cà permitea §i ìnlesnea tehnica improvizatiei, ce formeazà marele secret al efer-vescentei epicei sirbe$ti.
     Impunerea unei muzicalitàti superioaie, bizuità intre áltele pe ftiinta frazàri §i digiune, pune capàt improvizatiei, impunind fatala fixarea a textelor poetice.
     Nu stim ce rezultate generale va putea da reforma, dar importanza acestei noi tendinee in arta guslarilor a fost §i ea firesc $i neintentionat subliniatà din nou de constatàrile lui Murko, care a atras atentia asupra grijei pe care o aratà guslarii in ultimul timp de a verifica textul de recitat, preferìnd, inainte de orice, red acrile inregistrate de Vuk Karadzic.
     Pentru a marca printr-o exemplificare autenticà intensitatea rostului pe care poate sà-1 aibà un act individuai, ca cel al lui Petar Perunovic, in procesul de directionare a activitàtii epice jugoslave, va trebui sà citàm, din nou din rezultatele anchetei lui Mathias Murko, un alt fapt, pe care ?i cercetàtorul ceh il considerà semnificativ pentru viitorul artei epice jugoslave. Si anume, ràsunetul pe care 1-a avut in cercul guslarilor, acu douà decenii succesul unuia dintre ei, Usumlic Masan, — care prin discursurile sale a reu§it sà creeze practic, in cadrele curen-tului initiat de Perunovci, o adevàratà ?coalà a noii arte de zicere epicà.
    In perspectiva acestor fapte, putem intelege cum in cel de al XVIII-lea veac in urma schimbàrii metrului poetic §i adaptàrii decasilabului, poetica lui Andrei Kacic Miosic, redactatà in acela^i vers §i acceptatà, evident pe calea guslari-lor càrturari, in circulaba oralà, a putut reu§i sà schimbe atmosfera vechii epici sirbe medievale, trecindu-se de la versul cavaleresc feudal la cel moralist, natìonalist-
   O	nPOHCXO^CEHHH H HCHOJIHHTEJIfcCKOM MACTEPCTBE K)»:HO — CJIABHHCKOrO 3IIOCA
P E 3 IO M E
    SriimecKan yenjiaMaijHH hocht cneKTaKOJitHMH xapaKTep. JJjih ee hoioji-HeHHH Hy>KCH apracT-Macrep, cnei^HajiH3HpoBaBinHHCH b n03THuecK0M cna3e — rycjwp — h cjiymaTe.’iH-jiioGhtcjih , xopomo aHaKOMtie c oiiocom.
    TycjiHp — 3to apTHCT-cneqHanHcr, npocJ5eccnoHajif.no npaKTHKyiomHH hc-KyCCTBO.
182