Romìnà ») LIV, Bucurejti, 1936, care analizeazà temeinic $i dovede$t¿- in chip convingàtor fal-sitatea inscrippei respective (la p. 10 si un facsimil al inseriptiei).
     Un indice analitic ar fi usurai folosirea lucràrii lui V. SI. Kiselkov a càrui muncà in domeniul studierii literaturii medievale bulgare trebuiejte sublimata.
                                                    Damian P. Bogdan
★
     Beogradski medunarodni slavisticki sastanak, 15—21 septembriel955.(Congresul inter.
nafional al slavistilor de la Belgrad). Editura Academiei sirbejti de stiinte, Belgrad, 1957, 692 p.
     Volumul de fata cuprinde materialele de slavistica prezentate la congresul international al slavijtilor, care a avut loc la Belgrad in zilele 15 — 21 septembrie 1955. Aja dar, lucrarea a aparut cu ìntirziere si e impartita In trei mari capitole.
     I.	Primul capitol cuprinde un rapart asupra congresului international de slavistica, (p. 1—24), in care e vorba de problemele organizatorice ale Congresului, de referatele jtiin-tifico-informative §i jtiinfifice, de discutale care au avut loc si de participant la acest congres.
      Al doilea capitol se intituleazS Referate despre dezvoltarea slavistica in diferite fdri, intra anii 1945 — 1955, si e cel mai bogat (p. 25 — 480).
     Aici se publica nu mai putin de 38 contributii pentru cunoajterea problemelor de slavistica din Jugoslavia, Bulgaria, URSS, Polonia, Cehoslovacia, Franta, Statele Unite, Marea Britanie, RFG, Austria, Italia, Ungaria, Tarile de Jos. Problemele de slavistica din RPR, din ultimi zece ani se intituleazS prezentarea tov. academician Emil Petrovici.
      32 de referate in legatura cu lingvistica si istoria literaturilor slave, formeazà cap. Ili (481—658). E vorba de diferite probleme de veche slava, de dialectologie, lexicologie, paleografie, accent, aspect verbal, epica populará, expresionism si suprarealism in literaturS, etc. Volumul se incheie cu un indice de nume in douà redacpi : cu chirilice si caractere latine.
                                                           Tr. Ionescu-Ni$cov
★
    M. V. SCEPKINA, 3aMe*iaHHH o najierpaiJiimecKHX ocoSeHHocTHX «CjioBa o nojiKy HropeBe (K Bonpocy 06 HCnpaBJieHHH Tenera naMHTHHKa. (Observatii despre particu-laritàtile paleografice ale manuscrisului « Slovo o polku Igoreve » ( In problema cercetàrii textului monumentului) in « Trudy otdela dravnerusskoj literatury » IX, (1953), p. 7 — 29. Academia de íjtiinte a URSS. Institutul de literatura rusà (Casa Puskin).
     Cunoscuta paleografi Marta Scepkina —fiica neuitatului invàtat rus Viaceslav N. bcepkin — face o adincà analiza a datelor ce s-au pàstrat despre aspectul hirtiei, caracterul grafiei SÌ al ortografici sbornicului Musin-PuS <in, in care se pàstra copia vestitului poem despre soarta lui Igor — ms care dupa cum se st*e a ars la Moscova in timpul invaziei lui Napoleon din anul 1812. Pe baza acestei cercetàri autoarea articolului conchide intre áltele cà ms respectiv s-a scris la sfirsitul sec. XV sau la inceputul veacului urmator. In continuare se studiazà diferitele particularitàti ale grafiei si ale graiului copistului nepercepute si care din sec. XII cind s-a creiat poemul si pina in sec. XV de cind dateazà ms Musin-PuSkin au putut creia greseli in redarea cuvintelor. §i M. V. Scepkina conchide cà pentru làmurirea locurilor neclare din poem trebuieste cercetatà cu toatà atentia prima editie a poemului càci lucràrile ìnvà-tafilor rusi care au studiat poemul au indicat metode ce trebuiesc tinute in seamà. O nouà impartire a textului pe cuvinte, o nouà si mai exactà desfacere a prescurtàrilor, restituirea diferitelor semne diacritice cu timpul pierdute, dezvàluirea greselilor de ordin lingvistic, cer-cetarea semnelor grafice citite incorect si in sfirsit làmurirea sensului cuvintelor ìnvechite sau pierdute — reprezintà metodele de lucru. §i aceste metode preconízate pot fi foarte bine folosite si pentru cazurile de restituire a textelor slavo-romine.
                                                     Damian P. Bogdan
318