care corespunde v. si. AP^häth, bg. dpb3Ha $i dbp3an. Cele douä cuvinte romine?ti reflectä cele douä tratamente ale grupului rb (n) in bulgara: sr §i rs (ir, rä) 7S.
    Treaz, inv. treazv ’1) care nu doarme; 2) care nu e beat; 3) care vegheazä, atent’ corespunde v. si. tivK'hk k ’sobrius’ bg. mpe3eeH, s.-cr. trijezan, cf. ?i rus. mepe3«uü (mpe3euü) etc., avind, ca ?i adjeetivul slav atit sensul propriu, cit §i pe cel figurat: totu$i, sensul derivai a treecut, in romine§te, pe primul plan.
    Prost ’1) (inv., pop.) simplu; 2) obi§nuit, comun; 3) nepriceput, neindemi-natic; 4) neinvätat; 5) lipsit de inteligentä, färä minte; 6) din popor, de rind; 7) de calitate inferioarä, lipsit de valoare’. Corespondentele slave ale acestui cuvint polisemantic sint: v. sl. iiporrK ’einfältig, einfach, frei, aufgerichtet; simplu, comun, liber, care stä drept in sus (vertical)’ 79 ; v. rus. npocmb ’intins, drept (orizontal §i vertical); deschis, sineer; liber, nevinovat; simplu, obi§nuit; din popor, de rind, laic’80; bg. npocm ’1) simplu; 2) obi§nuit; 3)neinvätat;
4)	prost, färä minte; 5) din popor, de rind; 6) de calitate inferioarä’81 ; s.-cr. prost ’simplu, obi§nuit ; vulgär, grosolan ; naiv, prost’ 82 ;* sloven. prost, ucr. npocmuü, rus. npocmoü, pol. prosty, slovac. ceh prosty etc. Sensurile cuvin-tului rominesc sint strins legate de cele- originale, existente in limbile slave, de-a lungul istoriei lor. Format din prefixul *pro- §i rädäcina *sto- ’stare’, cuvintul slav comun (protoslav) pro-stb insemna, la inceput, ’intins, drept’, iar apoi, figurat, ’simplu, obi§nuit etc.’ 83, sensuri atestate in v. sl., v. rus. §i ucrainianä. ìn textele slave medievale (ruse^ti, bulgärefti, sirbe^ti) cuvintul apare §i in sensul de ’(popor) simplu, laic, mirean (in opozi^ie cu clerul)’, iar in limbile slave de sud (bulg., s.-cr.) apar, cu timpul, §i sensurile de ’neinvätat, prost, färä minte’, pe care le regäsim §i in alte limbi slave (de ex. in rusä
—	forma simplä npocm’ i'JiyriOBaT, HeflaneK’)84. ln limba maghiarä acela^i cuvint de origine slavä—paraszt este atestat cu urmätoarele sensuri, dintre care doar ultimili (singurul azi viu) nu se intilne§te in limbile slave: ’1) simplex, rectus ; 2) communis, vulgaris, trivialis ; 3) rudis, barbarus, inurbanus ; 4) indoctus ;
5)	laicus; 6) rusticus, agrestis, Landmann, täran’ 85.
     ,s Cf. Rosetti, Influenza, 73.
     79	Hwb., 109; cf. M i k 1 o s i c h, Lexicon, 706.
     80	Vezi I. I. Sreznevski, Alamepuajibi ÒJin c.weapH òpemepyccHozo H3bixa, II, 1582-4.
     81	G e r o v, PeqHHK, IV, 313 — 314; Andreicin §. a., BTP, trec in primul rind sensul de prost, neinvätat, dupä care urmeazä celelalte (p. 695 — 6).
      82	I v e k o v i ä • B r o z, II, 262.
     83	Explicafia evolufiei sensurilor a fost datä incä de A. A. Potebnia (K ucmopuu 3eyuoe pyccK. nsuKa. III. 9muM0Ji0zuuecKue u dp. 3a,MemKU, extras din « P.O. B. » (1880), Varjovia, 1881, p. 51. Vezi Prebrajenski, dmuMOA. m. II, 134. V a s m e r, REW, II, 444.
84	Cf. rpaMamuKa pyccKOZO hìuko, vol. II (Sintaxa), p. I, Moscova, 1954, p. 446 — 7.
     85	Vezi Kniezsa, 1/1, 389. Istoria acestui cuvint a fost studiata intr-un amplu articol de P. Kiràly, « Qeschichte des ung. Wortes paraszt « Bauer », « Acta linguistica », : t. III fase. 1 — 2, Budapest, 1953, p. 63 — 123.
72