propriu zisá. Lipsesc referitor la p. 152 — 153 cauzele care stau la baza prescurtàrilor. Problema importanti! a prescurtàrilor, care constitue una din greutàfile insemnate ale lecturii paleografice, ar fi meritai cel pupn un paragraf special iar nu tratata incidental la grafia textelor paleografice din see. al XI —XVII-lea (p. 152 —153, p. 371 $i p. 381). Exceppe dela cele specificate face numai prescurtarea prin ligatura, càreia i se inchinà un paragraf special care trateazá ligatura simplà $i ornata (p. 257 — 260 $i p. 386 — 388) dar §i aici este prea putin despre ligatura bielorusa 5 i ucraineanà.
     S-au strecurat ji unele mici grejeli in textul unor inscrippi cari pot fi §i de la tipar, Astfel, la p. 118 noTB&pHNk §i npACiUH'x — ce fine de aoahh — au la sfir§it "fc §i nu termina prin consoanà cum se reda in lucrare, in acela$i loc aMHHi, ji nu JAimih pentru inscripta lui Costa, aceiap omisiune ?i la p. 121 np[i]cr^ ?i nu kp[i]ctk. Tot a?a este evident gre§alà de tipar — see. al XIV-lea ?i nu see. al XVI-lea — pentru legenda fascismului nr. 61 dela p. 271.
      ín ceea ce prívente indicii, pe care nu i-a alcàtuit autorul lucràrii, s-a omis sa se treacà in indicele onomastic in paranteze rotunde numele exprimat in grafie francezà a paleografilor clasici Mabillon $i Montfaucon. In acelaji indice numele slavistului german Rudolf Abicht e trecut ASpnxT (Abricht), aceiapi omisiune se aflà $i in textul expunerii (p. 91 nota 6). §i tot in acelaji indice sint unele omisiuni in alfabetizare. Astfel AHflpeeB e pus grejit dupa AHflpeñ EorojnoGcKHÜ, BajiK inainte de Bañe, IThkochhckhh dupà ÜHKcaHOB. Tot a§a s-a alfa-betizat in pronunzie germana OoHapaK numele lingvistului ceh Vondràk, al càrui nume lip-sejte ca atare in indice la locul cuvenit sub BoHflpaK (Vondràk). La fel in indicele de termeni unde avem grejit nontCKan 6yMara inainte de n0Ji0H<enne la fel ?i CKoponucb pyccKan inainte de CKoponHCi. (ienopy CKan.
     Lucrarea lui L. V. Cerepnin s-a bucurat de o documentata recenzie a lui N. V. Ustjugov publicatà in HcTopfraeecKHÌi ApxHB, 1957, nr. 3, p. 240 — 243 care semnalind meritele $i lipsurile càrpi recenzate incheie aràtind cà punerea fa{à in fa(à a meritelor ji lipsurilor, arata cà lucrarea lui L. V. Cerepnin are mai multe merite decit lipsuri. Noi subscriem la cele aràtate de N. V. Ustjugov cìt ?i la incheierea lui ?i anume cà studiul lui L. V. Cerepnin este un auxiliar precios, $i folositor, atit pentru scopuri didactice cit $i pentru oricine se intereseaza de paleografia rusa.
                                                     Damian P. Bogdan
     JÁN STANISLAV, Dejiny slovenského jazyka,, I, Uvod a hlaskoslovie. (Istoria limbii slovace, I. Introducerea ?i fonetica). Editura Acad. Slovace de stiinfe, Bratislava, 1956, p. 590.
     Alàturi de studiile de limbà practica, de cele sincronice §i dialectologice, realizate in ultimii zece ani in lingvistica slovacà, se impun douà opere monumentale ale prof. J àn Stanislav. Este vorba de vasta cercetare sincronieo-diacronicà a numelor slave de origine morava din Panonia ?i din bazinul Tisei : Slovenskij juh v stredoveku I —II, Martin, 1948.
     Recent Ján Stanislav a publicat vol. I. din Istoria limbii slovace, opera de erudire ?i sinteza, in care autorul folosejte tot ce a publicat pina in prezent in acest domeniu. Cartea ne intereseaza indeaproape pentrucà ne ajutà sa làmurim unele aspecte ale influenti slave in limba rominà fi chiar problema formarii limbii §i poporului nostru. Si in aceastà lucrare ca §i in cele precedente, Ján Stanislav considera ca §i Elemér Moor cá in Nord-Vestul Transil-vaniei au fost slavi-moravi, nu bulgari. Aceastà párere este confirmatá acum ?i de cerce-tàrile arheologice dela noi, care au constatai cà in see. al IX-lea au trait un nou vai de slavi moravi in cìteva ajezari din Nordul Ardealului.
      , in Introducere, Ján Stanislav aratà necesitatea jtiinpficà §i practicá de a cerceta istoria limbii. Metoda folosità e cea ¡storico-comparativa. Izvoarele sint toponimia, onomastica, colecpile celor mal vechi monumente de limbà ca Evangheliarul Cividalensis — din see. VlII-lea ?i inceputul see. al IX-lea, numele dregàtorilor slavi care au participat la sfinprea bisericii lui Pribin de la Balaton sec. IX, — . .textele morave, Registrai dela Oradea (1208—1235,
279