càma§e — skola, Iezis, ludas, kris < crQge — etc. Astfel de nume gàsim §i in Registrul de la Oradea. Unele se referà la bà§tina§ii care, inainte de see. al XIII-lea, locuiau in aceste pàr^i. (P. Olteanu. Numiri slave in Trnasilvania de Nord. Bue. 1957) Eie sìnt deci morave. Grupul sic s-a pàstrat pina in see. al VIII-lea in cuvinte ìmprumutate din germana : shot < got. skats = vite, duska < germ, de sus « tisc », lat. discus = scindurà, blanà ; — biskup > germ, de sus biscop. (op. cit., p. 549). Ìntre see. al VIII-lea—IX-lea — sch >§— in cuvinte ca soltic > Schultheiss = §oltuz, sindel' it' in slovaca centrala prin see. al XlV-lea. Schimbarea aceasta o constata Jan Stanislav in toponimice din Nordul Transilvaniei ca Szelisce cite§te : selisce — §i Szelistye (cit. t' moale) — §i deduce existenfa slovacilor aci in see. al XlV-lea, sau in a doua jumàtate a see. al XlII-lea. Am aràtat §i alta data cà acest lucru nu e sigur — deoarece aceea§i trecere e §i in elementele latine scio > stiu — cognoscere > cunoa$tere. Fenomenul inmuierii consoanelor t, d + e, i, e in regiunea aceasta generai. Accentui s-a fixat in slovaca pe prima silaba prin see. ai XlII-lea. Aceea§i situale e §i in cehà. Ìn slovaca de ràsàrit, accentui sta pe penultima silaba, ca §i in polonà. Dar e o evo-lu£ie proprie slovacei petrecutà ca o consecin^à a pierderii cantità^ii §i diftongilor. In aceasta nu trebuie sa vedem un polonism, pentrucà in polonà accentui era in see. al XlII-lea mobil. Ìn regiunile vecine Slovaciei de ràsàrit, limba polonà nici astàzi nu are accentui pe penultima silaba, ci pe prima. A§a e la Nord de Spi§, de Orava §i in Ca§uba. Slovaca cunoa?te, spre deosebire de cehà legea ritmica dupà care nu pot urma doua silabe lungi una dupà alta. Ex. slovac — «travnicek » — ceh: travnicek. Legea aceasta s-a afirmat prin see. al XVI-lea. De altfel intreaga structurà fonetica a limbii slovace s-a fixat ca §i morfologia pina in see. al XV —XVI-lea. Jan Stanislav aratà acest lucru, urmàrind amànun^it fìece fonem §i aducind un material de atestàri impresionant de bogat din documente §i dialeete, sistematizat cronologie §i geografie. Expunerea, de§i vastà, ramine clarà, logica §i convingàtoare. Se desprind u§or fazele de dezvoltare ale limbii slovace, adicà periodizarea ei precum §i specifieul limbii slovace, adicà locul pe care-1 ocupà limba slovaca ìntre celelalte limbi slave. In sprijinul periodizàrii, Jan Stanislav aduce ?i schimbàrile principale petrecute in struc-tura morfologica §i in evoluta lexicului. O parte din lexicul de altàdatà a pierit, pentrucà odatà cu evolutia societàri au ie§it din uz: vladika = stàpin, ìmpàrat, smoliak = opai^, krpee = opinci ; aitele sìnt tabu, sau pier din cauza omonimitàtii. ìn lexicul sàu slovaca are ca orice limba slava un fond majoritar de cuvinte comun slave : zem = pàmint, chlieb = piine, nóz = cu^it etc. Are insà §i cuvinte specifice : pre = pentru, ej, ej, ni, ni — da, da, nu, nu ; kozub etc. Altele devin specifice fiindcà se datoresc anumitor influente, care nu s-au exercitat asupra altor limbi slave. Astfel slovaca nu are atitea germanisme ca limba cehà, are in schimb ungurisme, polonisme §i rominisme. Acestea din urmà nu se referà numai la via^a pàstoreascà, ci §i la alte domenii de vie^uire. De ex. in Orava avem — porcovnia = carne de porc ; — pina ìn Silezia §i Moravia: porta§ < potiera§ (V. Machek, Etymol. slovnik jaz. Òeského i sloven- ského, 1957, p. 384-386.) Printre cuvintele romìne§ti din domeniul pàstoritului, Jan Stanislav citeazà nume de oi ca : lajka, lajcak, = oaie sau berbec negru, kornuta, bakesa = oache§à. Obiecte de stinà : bryndza, brinzà — kurastva = colastrà, hurda = urdà, fujara = fluier, geleta = gàleatà, frumbia > lat. frimbia = fringhie, koliba > gr. xaXu3r(, putera = putina — cu rotacism ca §i hafera = afine §i ferecina = ferigà, krdeV = cird, ciopor. Neclar e masur = mosor — càu§ ciubàr — fàcut dintr-un anumit lemn de brad. Verbe de origine latina ca plekat = a pleca < lat. plicco — are, redykat' *sa < lat. redicare = a urea incet muntele; strunga/gr. aTpÓyya. Klagat' = a inchega < lat. coagulimi, clagum. — Ultimele doua cuvinte au « g ». netrecut la « h » ceea ce insemneazà cà au pàtruns in slovaca dupà see. al XII-lea. Jàn Stanislav fixeazà see. al XIV —XV-lea. Remarcabile sìnt $i cuvintele referitoare la infà£i§area terenului de vege- 281