rezultà din afezarea geograficà a Chiiiei fi din situala specialà a lui Ioan de Hune-doara fata de regatul unguresc fi este contìrmatà de textul inchinarti domnului Moldovei, Bogdan II catre Ioan de Hunedoara, la 5 iulie 1450, curind dupa cedarea Chiiiei : « de asemenea noi nu vom cuceri in nici un chip Chilia cu sabia, cìt vom trai, farà voia pàrintelui fi domnului nostru la ni«, voievod » 50. Fraza presupune cazul cind Ioan de Hunedoara ar ìngàdui ca moldovenii sà ia cu forta Chilia, desigur, nu ìmpotriva lui insufi, de unde rezultà cà guvernatorul exercita o protectie asupra Chiiiei, dar nu o stàpìnire politicà efectivà. Se presu-pune posibilitatea ca protectia sà iie retrasà.
    In vremea domniei lui Vlad XePe? este iar dar ca domnul muntean exercita un drept asupra Chiiiei. Amintirile ienicerului sirb Constantin Mihailovici, care a luat parte la expeditia lui Mahomet II in T'ara Romineascà, spune cà sul-tanul ar fi exclamat cà pinà cind « valahii » vor stàpini Chilia, nu va putea dobori pe cremini51. Deci valahii fi nu ungurii erau stàpini la Chilia. Cind §tefan cel Mare incearcà sà ia-Chilia in 1462, aceastà incercare este in cadrul unui ràzboi cu muntemi, defi atunci garnizoana ungarà era tot la Chilia, In adevàr, solia din Caffa trimisà regelui polon in aprilie 1462, aratà cà era in curs un ràzboi ìntre Vlad Tepef fi Moldova, si se ftie cà un epizod al acestui ràzboi a fost atacul Chiiiei. Deci §tefan ca sà ia Chilia trebuia sà facà ràzboi cu muntemi, nu cu ungurii. In sfirfit cronica bizantinà descoperità de P. Nàsturel, Historia Turcorum din sec. XV, spune cà Stefan cel Mare, la 1462, « a mers fi s-a ràzboit sà ia cetatea Chilia, care era a lui Vlad.52» Afa dar, cind Ioan de Hunedoara a luat Chilia mol-dovenilor a recunoscut drepturile Jàrii Rominefti, datind din vremea lui Mircea cel Bàtrin, asupra teritoriului, a tirgului comercial fi a vàmii de la Chilia. Moldova flind vasala Poloniei, nesigurà deci, tocmai de aceia a fost inlaturatà de la stàpi-nirea Chiiiei, in favoarea Jàrii Rominefti, care se aflà in zona de influen^à politicà a Ungariei.
     IV.	MOLDOVA IN VREMEA LUI §TEFAN CEL MARE. POLONIA §1 PROBLEMA CHILIEI
     Istoricii care s-au ocupat pinà acum de problema Chiiiei in secolul al XV-lea, au considerat-o ca o chestiune de rivalitate intre Moldova §i Tara Romineascà, tàrà a vedea cadrul de politica internationalà a acestei probleme. Am aràtat mai sus, cà defi interesele celor douà tàri romine erau reale fi considerabile pentru stàpìnirea portului fi a cetàtii dunàrene, trebuie sà tinem seamà fi de rivalitatea ungaro-polonà pentru iefirea la Marea Neagrà, pentru a intelege in ìntregime desfàfurarea actiunii politice in jurul stàpinirii Chiiiei in secolul al XV-lèa.
50	M. Costàchescu, Doc. moldovenefti inainte de $tefan, II, p. 756 — 757.
     51	B. P. H a s d e u, « Arhiva ¡storica», 1 — 2, p. 10—11.
     52	Historia turcorum, ms. Barberini, Roma, dupa traducerea din grece?te (inedita) a lui P. Nàsturel, care a binevoit sà no-o punà la dispozifie.
107