çovei au locuit slavi înrudiçi eu caraçovenii care pronunçâ g pentru ier 6. Urmeazâ câ ( pentru â este un fonetism arhaic pâstrat în graiul femeilor din Secâçeni de la aceçti slavi. în petioada de bilingvism, atunci eînd pronunÇau Ç în loc de à, slavii au extins pronunçarea e çi la cuvintele ronnneçti care aveau un à.
      Cercetarea fenomenului amintit prezintâ Ínteres çi pentru cà ajutâ la stabilirea unor faze pe care nu le mai gàsim în limba vorbitâ astâzi în Secâçeni. Astfel, fonetismele d(, dg ¡â (h. 188, 440, 493) dovedesc câ localitatea în discuçie se aflâ în aria in care prepoziçia de se rosteçte dâ (cf. dâ, h. 526). V. çi n-o mç/di crjscût 113, alâturi de pronunçarea mai «mai», generalâ în Banat. Tôt aça fonetismul arpçiic (h. 192) presupune un fonetism arpdzic care a fost înre-gistrat de altfel pentru Banat (púnetele 2, 36, 47, 848).
      în punctul 10 (Kovin, R.P.R. Iugoslavia) din ancheta pentru ALR I, i~>â este o influençâ sîrbeascâ recenta, datoritâ împrejurârii câ vorbitorii sînt bilingvi iar în graiurile sîrbeçti din împrejurimi nu exista â (aici â>a).
      Situaría din Çuçnevifa çi din alte localitâçi în care se mai vorbeçte istroromîna, unde de asemenea â neaccentuat > {, este diferitâ de cea amintitâ mai sus, fiindcâ à > ? numai în poziçie finalâ, în rest pronunçîndu-se a. în acest caz trebuie sâ pornim de la faptul câ la sfîrçitul cuvintelor s-a simçit nevoia sâ se faeâ distincçie între forma articulatâ (cea cu a) çi cea nearti-culatâ (eu â) a unor substantive çi adjective de felul lui carota — caro fa. Pentru a indica forma nearticulatâ, s-a apelat la £ 7 (â nu putea fi înlocuit prin e fiindcâ s-ar fi confundat singularul eu pluralul. Cf. code sg. — code pl. S. Puçcariu, Studii istroromíne, II, p. 142 çi urm.) în celelalte poziçii neaccentuate nu putea fi cazul de confuzie pentru câ, întoemai ca in dacoromînâ 8, in istoromînâ nu se opun douâ cuvinte în care diferença sâ fie cauzatâ de un à neaccentuat çi un a accentuai. Nu pot spune pentru ce la Jeiâni nu a intervenit aceeaçi necesítate de a distinge forma nearticularà de cea articulatâ 9.
                                                                    Marius Sala
     6	Acad. Emil Petrovici mi-a comunicat câ tóate satele din jurul Secaçului (care are un nume de origine maghiarâ, Székes) au nume slave : Dognecea, Qiurgiova, Qirliftea, Calina, Cirnecea, Ticoamul Mare, Jitin, Qoruia, Ciudanovifa etc.
      7	De altfel, çi în sîrbo-croatà exista un astfel de Ç, rostirea nórmala a lui e.
     8	G r a u r-R o s e 11 i, Bulletin linguistique, VI, p. 6. De adàugat câ un caz de felul lui carat, participiul lui a câra fi carat, unitate de mâsurà pentru pietrele preçioase, sînt excepçii în care unul cei doi termeni, ultimul, este foarte nou.
     9	Situaçia de la Jeiâni se aseamânâ eu aceea a lui — ¡ din dacoromînâ care s-a mai pâstrat numai la mofi (v. râspunsurile din punctul 95 din ancheta pentru ALRII. ALR 11%, h. 294, 587 ç. a.). Astâzi avem codru, formâ articulatâ çi nearticulatâ.
250