tiv al limbilor slave çi pentru istoria limbii slave vechi. Ele furnizeazà un material bogat çi pretios pentru disciplínele care se ocupa cu problemele etnogenezei slavilor.29
     în primul rìnd, mentionam lucrarile lui O. N. Trubacev30 çi articolele lui V. N. Toporov. 31 înainte de Congresul international al slaviçtilor, trebuie sà apara monografia lui O. N. Trubacev, Origina termenilor slavi de rudenie fi a unor vechi iermeni dinlauntrul orìnduirii sociale.32 De acum înainte, tinerii qercetàtori vor studia sub aspect etimologie çi istorico-semasiologic denumirile slave ale uneltelor agricole, ale metalelor, termenii meçteçugâreçti çi aitele. Gu toponimia slava, specialiçtii noçtri se ocupâ mai putin. în legâturâ cu aceasta mentionam numai cîteva articole scrise de K. K. feluiko 33 ^ 3 A. Serebrennikov. Acesta din urmà a cercetat stratul toponimicelor de origina slavà din Carelia. 34
     In fata slaviçtilor sovietici stà o problema importants çi anume: cercetarea legàturilor dintre limbile slave çi celelalte limbi indoeuropene (çi limbile vecine neindoeuropene). Pe prim plan se pune problema raporturilor balto-slave care, ìn momentul de fata, se bucurà de o mare acuitate.
     Cercetârile în acest domeniu permit stabilirea cronologici multor procese fonetice çi gramaticale precum çi reconstituirea celor mai vechi fenomene din vechea slavà. Cu cercetarea acestei problème se ocupâ: Ja. M. Endzeliy de la Riga,35 çi B. A. Larin dela Leningrad. La Moscova, studiul acestor probleme revine Institutului de slavisticà. în prima culegere de studii, ce se pregâteçte in vederea Congresului slaviçtilor, S. B. Bernçtein publicâ un artieoi intitulât: Comunitatea baltO'slavâ. De asemeni V. N. Toporov se ocupâ cu : Legàturi lingvistice balto-slave.
      29	Dintre lucrarile istoricilor çi arneologilor, care pot fi de folos lingviçtilor, amintim lucrarea lui P. N. Tretjakov, BocmoHHOcjiaemCKue riABMena,, M., 1952, ed. 11-a çi de acelaç, Bonpocbi npoucxoMcdeuun cjiaeim e ceeme mpydoe 14. B. Cmanuna o hìukc u H3HK03naHUu in « Vesnik Akpdemii nauk USSR, 1952, 7, p. 9—15.
      30	Cf. K amuMOAozuu CAoea « co6ai<a » in « Kratkie soobSfienija Instituía slavjovove-denija », M., 1955, 15, p. 48 — 55; — CAaemcKue JmuMo.iozuu «Voprosy slavjanskogo jazyk-oznanija », M., 1957, 2, p. 29 — 42. ìn scurt timp vor mai apare çi alte studii ale aceluiaçi autor : in vol. inchinat acad. S. Mladenov (Bulgaria) çi in voi. omagial al prof. P. Nachtigal. în unul din colecçiile de articole pregàtite pentru congresul slaviçtilor, O. N. Trubacev intençioneazà sa publice un mare artieoi despre principiile alcàtuirii dicçionarelor etimologice.
      31	Cf. 3muMOAOzunecKue 3üMemKU < cAaeHHO-umaAUÜcKue napaAAeAU > apare in « Kratkie soobsóenija », M., 23, çi va fi vorba de etimologia cuvintelor: keveta, istz, vêtii.
      32	CAoeooòpa3oeameAbHue epedemea aocmoHHOCAasHHCKOÜ monoHUMUU in « Tezi dopovidi », Kiev, 1955, p. 31—36.
      33	Vezi autoreferatul dizertatiei sale purtind acelaç nume, M., 1956, p. 14. Editât de Institutul de slavistica.
      34	Vezi, Boazo-Okckclh mononuMun na meppumopuu EsponeücKoü nacmu CoeemcKOZo Cow3a in « Doklady i soobscenija Instituta jazykoznanija », M., 1955, 8, p. 120—134. Un alt artieoi, intitulât la fel, a aparut in « Vestnik jazykoznanija », M., 1955, 6, p. 19 — 31.
      35	în « Trudy Instituta jazyka i literatury Akademii nauk Lat. SSR », Riga, 1953, 2, p. 67-82.
215