de multe ori sìnt initiale (fundamentale) in limbile slave. Vom trece in revista, la inceput, pe acelea care, in linii mari, denumesc « calitàti », dupä care vor urma celelalte.
    Vesel’l) bine dispus, voios; 2) desfätätor, pläcut’, precum §i veselie, avìnd iji sensul reg. ’osp࣠(la nuntà, etc.)’, a (se) (in-) veseli provenite din aceea§i rädäcinä, corespund v. si. kécìA'k ’froh, begnadet; vesel, bucuros’, KfCfAiiif ’Freude, veselie, bucurie’, kícéahth ’a veseli, a bucura’, kícmhth ca ’a se bucura, a se veseli’ 47 ; bg. eece/i, eecenue (§i eece.aun, f. —• avínd §i sen-sul de ’ospàt la nuntà, etc’.), eece/iH (ce ); s. - cr. veseo, vesela, f. ; vesel je ’1) hilaritas; 2) nuptiae’, veseliti (se) 48 ; cf. §i ucr. eecemü, eecemimu (cn), eeci/ijin ’nuntä’ 49 etc.5o.
    Mind.ru’ 1) (inv.) intelept; 2) plin de incredere, multumit de inspirile proprii; 3) trufa?, orgolios; 4) frumos, minunat, falnic, märet’, cu derivatele sale mindrie’ 1) (ìnv.) in^elepciune; 2) falä, incredere in calitàtile proprii; 3) orgoliu, trufie, ingimfare’ (derivat pe teren romìnesc), a se mindri’ 1) a se làuda cu, a se fäli; 2) a se ingìmfa; a fi plin de orgoliu’, corespunde v. si.
’klug, weise; inteligent, intelept’51 ; bg. Midzp, .mdpa, {.’ 1) infelept, inte-ligent. 2) cuminte, lini§tit’ (cf. Mbòpu deifa = copii cuminti), Mhdpn ce ’ 1) a se purta cuviincios, cuminte, lini§tit (ctoh, At,p>Ka ce Mtflpo h CMHpeHO. Modpu ce xamo M/iada óyjiKa nped ceenip). 2) a sta in cumpänä’52; s. -cr. mudar, mudra, f.’ 1) intelept; de§tept, ?iret; viclean, prudent, iscusit’ 53 ; ucr. Mydpuü ’1) intelept, inteligent; 2) iscusit, fàcut cu pricepere; 3) cu calitàti: frumos, gustos, etc.’ (ex. PocqecaB Kyßpi, poc^ecaB Mydpi, i caM 30 mhjioì nmnoB. Myòpe flepeBO. Mydpozo Sopiqy iiasapHJia)54.
    Ne-am oprit mai mult la sensurile §i exemplele din bulgara, sirbo-croatà §i ucrainianà, pentrucà eie explicà, intr-o oarecare màsurà, evolutia semanticà a cuvintului in romine^te. Chiar dacà sensurile noi din aceste limbi nu coincid cu cele din limba rominä, totu$i ele se apropie destul de mult §i, in tot cazul, aratä tendinta adjectivului slav de a-§i lärgi sensul. in limba rominä cuvintul mindru a parcurs un drum lung §i complicat in ceea ce prívente semnifica^iile sale.
    47	Miklosich, Lex. 61;., 150 Hwb.
    48	Ivekovié-Broz, II, 71.
     49	Hrinienko, Cjioeapb yxpawcbKOi .uoeu (19Z5), 183, 184.
     50	Demn de remarcat este faptul cà printre corespondentele indoeuropene ale cuvintului slav M. V a s m e r, REW, I, 191, citeazä, pe lingä leton vesels’gesund, heil, unversehrt; sänätos, nevätämat, intreg’ — ilir. Veselia = Felicitas (nume de pers., dupä Krähe, IF. 57, 113), care reprezintä dezvoltäri (Weiterbildungen) dintr-o rädäcinä i.-e. vesu — (cf. v. ind. vdsu-’ gut’). Cf. ?i H. Krähe, Die Sprache der Illyrer, 1, Teil : Die Quellen. Wiesbaden, 1955, p. 61 ; Vezi }i Hwb., 328. Cercetäri ulterioare in domeniul ilir §i cel trac ar putea aräta dacá nu cumva avem aici un cuvint autohton inrudit cu cel slav.
     51	Hwb., 58.
    52	G e r o v, III, 105; Duvernois, 1260; ETP, 400.
    55 Rjeínik, VII, 120—122.
    54	Hrincenko, 988.
68