mûrit într-o mînastire din Bucureçti, sau in imprejurimi, unde el a fost egumen din anul 1811. Ramine sä se descopere vre-o alta însemnare in arhivele mînastirilor de la noi pentru a se afla care a fost acea mînastire.
                                                                    A. C.
★
      Originea limbii literare pol one (Pochodzenie polskiego jezyka literackego, Wroclaw, 1956 Zaklad im. Ossolinskich) se intituleazâ o culegere de studii referitoare la origina limbii literare polone. Culegerea formeazä vol. III. din seria „Studii vechi polone” (Studia Staro-polskie) §i constituie rezultatul unei dispute çtiinçifice, la care au participât cei mai renu-miçi lingviçti polonezi: K. Nitzch, T. Lehr-Splawiriski, W. Taszycki, T. Milewski, Z. Kle-mensiewicz, Z. Stiber, S. Urbanczyk, S. Respond, W. Kuraszkiewicz.
      Discuoia in jurul acestei probleme e destul de veche. Ea a ìnceput prin 1910—1911, între K. Nitsch §i Al. Brückner. Cel dintîi susçinea cä la temelia limbii literare polone stä dialectul din Vielkopolska, pe cînd Brückner admitea graiul din Malopolska.
      Cele patrusprezece studii ÿi articole se caracterizeazâ printr-un ascuçit spirit polemic ?i o bogatä documentare. Pe lîngâ preçioasa contribuée la cunoaçterea istoriei limbii polone, studiile publicate în acest volum vor da, färä îndoialâ, un nou impuls acestui gen de cercetärl.
                                                                         V. Jeglinschi
★
      O prezentare scurtä ji substançialâ despre Jan Gebauer çi limba literarä cehä (Jan Gebauer a ceskÿ spisovnÿ jazyk) publica Kvido Hodura in revista Naäerefi (Praga 1957, 7 — 8, p. 185-194).
      ReÇinem afirmaçia cä deji neogramatic, de la Josef Dobrovskÿ §i Josef Jungmann, nimeni n-a avut o influença mai puternicä asupra limbii literare cehe ca Jan Gebauer.
                                                                  Tr. I.—N.
★
      in editura „Matica srpska”, IVAN POPOVIC a publicat o Istorie a limbii sîrbocroate (Istorija srpskohrvatsgog jezika Novi Sad, 1955, p. 165) care completeazä oarecum cunoscuta gramaticä a prof. A. Belié (Istorija srpskohrvatsgog jezika, Belgrad 1950 — 1951, II, 1 — 2).
                                                                  Tr. I.—N.
★
     Istoricul bulgar KIRILA KARATEODOROVA a publicat o interesantä comunicare sub titlul: Douä documente indite privttoare la biografia lui Stefan Karagea ,11 ba HenyßjiH-KyBaHM ÄOKyMeHTH 3a 6HorpaiJ)HsiTa Ha CTe(J>aH Kapaama. „Istoriceski Pregled’,, nr. 3/1955, p. 61—65). E vorba de douä scurte scrisori pe care revoluçionarul bulgar le trimite din Belgrad prietenilor sài, Christe Gheorghiu din Bucureçti ji Panaiot Hitov. Din eie reiese, lucru nerelevat pînâ la Karateodorova, cä in acest timp (1868, februarie) Çtefan Karagea era bolnav §i cä el fäcea parte ca membru obiçnuit din legiunea a Il-a voluntari bulgari, din Serbia.
      Pe linia preocupärilor legate de studiul vieçii ji activitâçii revoluçionarilor bulgari, acti-vitate care s-a desfàjurat in mare parte pe pâmîntul romînesc, K. Karateodorova a fäcut o vizitä in toamna trecutä la Bucureçti pentru a cerceta manuscrisele çi vechile publicaçii pästrate la Biblioteca Academiei RPR.
                                                                            A. C.
★
     V.	Falkenhahn face o prezentare criticä a modului cum se oglindejte problema etno-genezei slavilor in studiile lui T. LEHR-SPt'AWINSKI (cf. Entstehung, Entwicklung und den urslawischen Sprachgemeinschaft in polnischen Veröffentlichungen von T. Lehr-
331