I « De-a latul, Stropitoarea prin salà-ncet pà§ind. . . » sau « Nuielii i se-nchinà (!) Bricea-gul...» pare cà e vorba de eroi de fabula §i nu de eroi vii cu trasàturi plasticizate prin nume. In romineascà proprie ar fi trebuit tradus : « lui Nuia i se-nchinà Briceag. » Apoi unele nume s-au tradus diferit, ca bunàoarà, Klucznik, transpus cind prin Chelarul, cind prin Ciucerai (cu sensul tot de chelar), incit cititorul romin are impresia cà e vorba de douà personaje, cind in realitate e numai unul (vezi cardile VII pi X). Ar mai fi multe observa{ii de fàcut insà ne mul^umim numai cu inpirarea celor de mai sus, de caracter diferit. Cu toate lipsurile aràtate insà, munca pi intiia traducere integrala a poemului Pan Tadeusz sint valoroase. De altfel, insàpi premierea traducerii de càtre Academia R.P.R. denotà acest lucru, dovedindu-se in plus existen^a pi crepterea specialiptilor, care sà emità judecàji de apre-ciere pi ràsplàtire intr-un domeniu dificil. In viitor insà e cert cà se vor face noi traduceri — pi aci trebuie sà tindem — care sà inteleagà mai bine originalul, sà piece direct de la el pi sà dea o transpunere mult mai aproape de valoarea incà « netradusà » pe deplin a poemului Pan Tadeusz. Ion Const. Chijimia pi V. Jeglinschi VALENTIN ARNAUDOV pi LUCRETIA MI$U, PyM-bH0-6i>jirapcKn peHHMK. (Die-(ionar romino-bulgar), Editura de stat, Plovdiv, 920 p. 31.212 cuvinte. Acum doi ani, a apàrut la Sofia un nou diefionar romino-bulgar. 1 Evenimentul merita salutat cu toatà càldura. Apari^ia acestui diefionar este un fapt pozitiv in ac^iunea de cunoaptere pi apropiere reciproca romino-bulgarà. El este un prefios instrument de lucru atit pentr speci-alipti, lingvipti pi istorici, cit pi pentru marele public care se intereseazà de limba romìnà. Dicfionarul are la sfirpit o scurtà gramaticà a limbii romine, scrisà pentru bulgari. Redarea frec-ventà insà a formelor gramaticale rominepti prin corespunzàtoarele bulgàrepti face totupi ca ea sà poatà fi consultata cu folos pi de càtre romini. Cit de departe sintem fafà de jumàtatea secolului trecut, cind in prefa^a unui dictionar franco-bulgar, tipàrit la Bucurepti, se scria : (el) « va fi folositor pi acelor bulgari care traiesc in Rominia, pentru in^elegerea limbii romine » 2. Alcàtuitorii au folosit izvoarele lexicografice cele mai bune, apàrute pinà la inceperea redactàrii dic{ionarului. Intre timp, a apàrut la noi « Dicfionarul limbii romine literare contem-poraene », editai de Academia RPR. 3 El se caracterizeazà pi prin faptul cà pentru redactarea unor cuvinte ce intrà total — sau numai cu unele sensuri — in terminologia diferitelor ramuri ale acti\ itàfii omenepti (biologie, ptiin^ele naturii, istorie, medicina, etc.), au fost consultate institutii pi persoane de specialitate. 4 Aceasta a contribuit intr-o màsurà inseamnatà la asi-gurarea unul inalt nivel ptiinfific al dicponarului pi s-au evitai astfel grepelile, pe care le-au fàcut lexicografii noptrii din trecut. Un lingvist, oricìt ar fi de bine pregàtit nu poate cunoapte toate terminologiile, adicà mai concreti 1. Cuvintele care circulà numai intr-o anu-mità ramurà a activitàfii omenepti ; 2. Sensuri pe care le au unele cuvinte numai in ramura respectivà de activitate. Alcàtuitorii dic^ionarului romino-bulgar n-au putut foiosi noua contribupe lexicograficà a Academiei noastre pi acest fapt se resimte dupà pàrerea noastrà, 1 Primul dieponar de acest fel a apàrut in 1914, alcàtuit de Maréinkov, fiind de mult epuizat. Legàturile multiple dintre cele douà popoare reclamau elaborarea acestui nou diefionar. Colaborator: Acad. St. Romanski. 2 &peHCKo-6b/ieapCKU u 6iJiiapci