alb’ 40 (ràdàcina cuvìntului se aflà in si. com. griva, cf. si. bis., rus. etc. griva 'coamà’). 41 Adjectivul poate apàrea §i substantivat, iar grivu, griva pot sa fie ?i nume de cline (ca^ea). Cf. sufixat: grivei (de obicei nume de ciine), grivan’ un fel de §oarece cu o patà mare in jurul gitului’ 42.
    Breaz’ 1) (despre animale: cal, bou, cline etc.) cu o patà alba in frunte sau cu o dungà alba pe bot ; 2) (fig. despre oameni, de obicei la comparativ) deosebit, grozav, iscusit, de?tept’ corespunde bg. 6pH3' breaz (despre animale)’ 43 (singura limbà slava care are un astfel de adjectiv — farà sufix — din ràdàcina cuvìntului si. com. *berza: bg. óp'k.ia, rus. 6epe3a etc.) 44. Sensul al doilea, figurat, e o creale proprie romìneascà.
    Toate aceste adjective se referà la culoarea pàrului, lìnii, penelor animalelor §i pàsàrilor, de obicei domestice. Acestei categorii am putea sà-i adàugàm adjec-tivul sireap (ìnv. svireap), care denunciente o caracteristicà mai ales a cailor : sireap ’1) (invechit) crud, iute la fire. 2) (despre cai) sàlbatic, iute, greu de stàpinit’ corespunde v. si. CKfpknV sàlbatic, crud (wild, roh)’ (de ex. la Mikl., Lex. 825 : CKEji’k'ii K koiik), bg. ceupen' crud, sàlbatic’ ; cf. fi v. rus. ceep’hnb ?i ceup’km, rus. mod. ceupemiù' sàlbatic, crud, furios’ 45 etc. Cà adjectivul se ìntrebuin-teazà in limbile slave adesea cu privire la cai o dovede?te ?i cuvintul polonez swierzepa (swierzopa)’iapà’. 46
3.	ìnsusiri psihice ale omului (calitàfi fi defecte).
    O grupà destul de numeroasà o formeazà acele adjective de origine slava care denumesc insubri morale ale omului. ìn virtutea caracterului lor expresiv, odatà pàtrunse in limba rominà, eie au càpàtat o largà circuiate, extinzindu-?i de cele mai multe ori intelesul initial. Printre eie sint atit adjective care denumesc « cal itati » ale omului (vesel, mindru, destoinic, vrednic, etc.), cìt ?i adjective care desemneazà «defecte» morale (prost, mir$av etc.). Totu?i, o astfel de clasifìcare este, intr-o oarecare màsurà, artificialà, càci ea poate fi fàcutà doar din punctul de vedere al limbii literare contemporane, nu ?i in pian istorie (prost’ simplu’ reprezenta initial o calitate); uneori chiar, acela? adjectiv poate denumi atìt o « calitate », cit ?i un « defect » (ex. mindru). lata de ce o clasifìcare strictà a acestor cuvinte e greu de fàcut, fie §i pentru faptul cà granitele lor semantice sint adesea foarte largi. Cum am spus mai sus, adjec-tivele sint grupate aici pe baza sensului principal ?i al ìntrebuintàrii celei mai curente. ìn tratarea lor vom scoate insà in evidenza ?i sensurile ìnvechite, care
    4oIvekovié-Broz, I, 344.
     41	Cf. Berneker, I, 352 ; V a s m e r, REW, I, 308.
     42	DA II, p II, 314.
      43	M 1 a d e n o v, Ei.iz. mh.iK. peunuK, I, 219.
     44	Vezi etimologia : Berneker SEW, I, 52, V a s m e r, I, 77.
      45	Vezi etimologia la V a s m e r, REW, II, 594.
     46	Cf. Bruckner, S/ownik etyrnologiczny, 536.
67