Splawinski, „Zeitschrift für Slawistik”, 1956, I. 2, p. 49 — 88). Autorul imbrâiiçeazâ intreg ansamblul acestei problème, înglobînd in expunerea sa çi aspectele istorie, arheologic, etnografie, üntropologic (Moszynski, I. Kostrzewski, L. Kozlowski, I. Czekanowski, M. Rudnicki, ç. a.).
Tr. I.—N.
★
     Pe bazä de urbare çi acte vechi, E. SCHWARTZ (Erlangen) publica un studiu despre origina germana a unor nume de familii din Cehia çi Moravia. (Über deutsche Herkunft? Familiennamen in Böhmen und Mähren in „Zeitschrift für Sl. Philologie”, 1957, XXVI, 1, p. 61-77).
Tr. I.—N.
★
      O instructivä prezentare bibliografica informativa, despre lucrärile de lingvisticä din Jugoslavia, în perioada 1925 — 1954, face N. REITER. (Literaturbericht über die serbokroatische Sprachwissenschft von 1925 — 1954 in „Zeitschrift für Sl. Philologie”, 1956, XXV, 2, p. 405 — 424, 1957, XXVI 1, p. 174 — 209). Pe lingä lucrärile de lexicografie, destul de bogate, de ortografie, transliterate, etimologie, semasiologie, nume de neamuri çi popoare, autorul aminteçte çi cîteva studii romîneçti, al caror cuprins e légat de publicaçiile sirbocroate din ac casta perioada.
Tr. I.—N.
★
     Cunoscutul dialectolog ceh, VÁCLAV VÂZNŸ a publicat un foarte interesant studiu de semasiologie despre numele de fluturi in dialectele slovace(0 jmenech motylü v slovenskÿch nàrecich, Academia slovacä de çtiinÇe, Bratislava, 1955, 338 p. 10 hârçi). Folosind metoda geografici lingvistice, Vâznÿ urmâreçte diferitele nume de fluturi cu toate variantele lor. E surprinzâtoare bogâçia denumirilor pe care poporul le-a dat acestei insecte, atit de neastim-pärate. Autorul a gàsit 150 de variante, pe care le-a impârçit in mai multe categorii, dupä origina lor. Sint fluturi cu nume de päsäri, de animale, de insecte, de ocupaçii omeneçti, de culori, de zeitâçi, de personagii mitologice, etc.
      Studiul e interesant çi din punct de vedere etnografie çi folcloric.
Tr. I.—N.
★
     PEËINA EVZEN Vypraveni o rumunské zemi, (Povestire despre (ara romineasedj, Praga,
1955.	Editura „Mladà fronta”, p. 255, cu ilustraçii.
      E o carte de impresii personale ale autorului, fost învâçâtor la §coala slovacä din satul Çinteu, situât la 70 Km. nord-vest de Oradea. Expunerea cuprinde cinci capitole, inegale ca forma §i conçinut. în primul rìnd, sta interesul façâ de oamenii §i priveliçtile çârii. Autorul nu e destul de informât §i numai în parte cunoaçte realitaçile locale.
      într -un stil curgator, neforçat, autorul descrie o seama de aspecte din viapa poporului romîn. Povestirea, uneori nu destul de sistematica, prezintä çi viaça grea din satul de munte al slovacilor, pe care autorul o cunoaçte foarte bine. Cartea e sträbätutä de o calda simpatie pentru oamenii tärii, romîni çi slovaci.
Zd. W.
•k
      Opera marelui nostru poet Mihail Eminescu este cunoscutâ çi apreciatâ çi in R.P.Bulgaria ; O foarte reuçità tâlmâcire a celor mai reprezentative dintre pœziile lui Eminescu a fost tipâ-rità eu prilejul centenarului naçterii marelui nostru liric: MnxaH.fi EMHHecKy, XHnepHOH H jipyrH CTHXOTBopeHHü, (traduse de Boris Kolev, Editura bibliotecii populäre „HopflaH
332