dau apoi exemple de cuvinte ce caracterizeazà comunitatea lexicalà a doc. de cancelarie din Moscova çi Ucraina din veacurile respective. Deosebirile lexicale in componeva vocabularului aceloraçi documente—deosebiri pe care Sprinéak le crede câ reflectâ procesele de diferençiere ale limbilor velikorusâ çi ucraineanà, — se observa dar in cuvintele cu acelaçi sens însâ cu bazâ lexicala deosebitâ, ca de pildâ rus. iipy,'[ çi ucr. CTaB, ori in cuvinte care se deosebesc ca aspect însâ au aceiaçi bazâ lexicalâ, ca de exemplu : rus. uede.iH este égal ca sens ucr. muMcdeub, iar ucr. Hedenn are sensul de « duminecâ » ca in slava veche — adâogâm noi. în aceiaçi ordine de idei, autorul dâ citeva exemple de folosire a cuvintelor diferite ca aspect dar echivalente ca sens in documentele statului de Moscova çi al Ucrainei. în continuare, Spriniak dâ apoi exemple de cuvinte folosite în documentele statului de Moscova çi necunoscute limbilor bielorusâ çi ucraineanâ. în sfîrçit vorbeçte de cuvintele tatare împrumutate în lexicul doc. de cancelarie din Moscova çi încheie eu indicarea cuvintelor polone împrumutate în doc. ucrainene.
      Articolul este cuprinzâtor çi documentât.
                                                      Damian P. Bogdan
★
      Istoria unui dicçionar Academia cehâ de çtiinçe pregâteçte, în momentul de façâ, un dicçionar al limbii cehe vechi, ( Slovnik staroceského jazyka). Colectivul care lucreazâ la aceastâ opera lexicograficâ dispune de un bogat material adunat în bunâ parte de Jan Gebauer.
      Din cauza morçii, intervenitâ eu 50 de ani în urmâ (25 mai 1907), Gebauer n-a putut publica decît primele doua parti din cele cinci, cite erau plânuite. Sarcina de a duce la bun sfîrçit aceastâ opera a revenit prof. E. Smetanka. însâ împrejurârile i-au stat împotrivâ çi fostul elev al lui Gebauer n-a fâcut decît sâ publice, în continuare, douâ caiete.
      Fârâ sâ renunÇe la ideea redactârii definitive a acestei lucrâri, dupa primul râzboiu mondial, Smetanka a continuât sâ adune çi sâ prelucreze materialul lexical, însâ la înce-putul anului 1949, moartea 1-a surprins çi pe el eu lucrarea neterminatâ. în felul acesta, munca dicÇionarului a trecut în seama aitei generaçii, care e hotârîtâ sâ desâvîrçeascâ iniziativa lui Jan Gebauer. Din broçura publicatâ la sfîrçitul anului 1956 çi intitulatâ : DicÇionarul limbii cehe vechi, principii çi modele de titluri (Slovnik starocesky, pracovni zdsady a ukàzky hesel. Praga, p. 73,1'') aflâm câ s-a renunÇat la aleâtuirea unui dicçionar istorie al limbii cehe, care ar fi durât cîteva decenii, çi s-a hotârît publicarea unui dicçionar de « tip mijlociu ». E vorba de o lucrare de cca. 1000 — 1200 pagini, compartimentatâ în trei volume, care va cuprinde lexicul limbii cehe vechi, începînd cu cele mai vechi monumente de limbâ çi pînâ la sfîrçitul secolului al XV-lea. Cele trei volume urmeazâ sâ aparâ în ordinea urmâtoare: mai întîi vol. II (N —R), apoi vol. III (S —Z) çi numai dupâ aceea primul volum (A —M), aceasta din urmâ în redactarea lui Gebauer.
      Noi açteptâm eu un interes deosebit apariçia acestui dicçionar.
                                                            Tr. Ionescu-Niçcov
★
     L. A. BULAHOVSKI, 1~1 maHHfl noxo*aeHHfl yKpaïHCbKoï mobh fProblemele originei limbii ucrainene). Academia de çtiinçe a R.S.S.Ucraina, Institutul de lingvisticâ, „O.O.Potebnia“» Editura Academiei de Çtiinçe a RSS Ucraina, Kiev, 1956, in 8°, 220 p.
316