Autorul, unul dintre cei mai de sea ma lingvijti sovietici, cerceteazi cu toati competing problemele originei limbii ucrainene. Lucrarea, precedati de o prefabs, cuprinde urmatoarele XIV capitole: I: Funerea problemei (p. 5—9); II: Originea limbii literare ucrainene contini-parane (p. 10 — 25); III: Limba literari in Ucraina Apuseani (p. 25 — 28); IV: Limba ucraineani in documentele din sec. XIV fi din secolele urmitoare (p. 28 — 42); V: Viitoarele particularita(i ucrainene in monumentele ruse vechi (pina in sec. al XIV-lea) (p. 43 — 82); VI : Problema lexicului rus-sudic in monumente (p. 82— 104); VII : Despre problema limbii Kievului stràvechi fi a regiunii Kiev (p. 104—125); VIII: Limba ucraineani in raporturi istorice cu celelalte limbi slave rasatitene (p. 125 — 142); IX: Cele mai importante tràsàturi (particularitifi) ale limbii ucrainene (p. 143 — 153); X: Legàturi lingvistice ucraineano-bieloruse (p. 153—169); XI: Privire critici asupra celor mai importante teorii despre rami ficarea uniti pii lingviitice slavo-risiritene (p. 169—194); XII: Problema dovezilor de existenfi in trecutul indepàrtat a gra-iurilor de tranzifie de la graiurile ucrainene la alte graiuri slave (p. 194 — 207); XIII: Citeva observafii despre mirturiile arheologice (p. 208 — 212); XIV: Concludi sumare (p. 212 — 219)-Lucrarea se publici in forma in care a fost redactati in anii 1951 — 1952 ?i oste adinc prediti in literatura lingvistici ucraineani (vezi I. K. Beloded, JleoHHfl Apcenbeniiq Ey-jiaxoBCKHH. K 79-JieTHK) co aHH poMCicHHH, « Izvestija Academij Nauk SSSR. Otdelenije literatury ijazyka», tom. XVII, 2, 1958, p. 180).
                                                      Damian P. Bogdan
★
     V. SL. KISELKOV, IlpoyKH h owepKH no CTapoówrapcKa jiHTepaiypa. (Studii fi cercetiri de literatura bulgari veche). Editura Academiei bulgare de ftiinfe, Sofia, 1956, in 8°, 400 p.
      Lucrarea cuprinde rodul unei munci indelungate a autorului care cauta s5 ne prezinte
—	atit cit i-au ingiduit izvoarele cercetate — viafa $i opera a o serie intreagi de figuri proeminente ale culturii bulgare tncepind cu see. al IX-lea $i pini-n see. al XVIII-lea inclusiv. Autorul iji incepe lucrarea prin prezentarea viefii ?i activitàfii celor doi pioneri ai culturii slave medievale : Chirii fi Methodiu, dupa care urmeazi : Climent de Ohrida, Naum de OH rida. Un biografi necunoscut al lui Climent fi Naum, Constantin de Preslav, CJlug.Irul Hrabr, Ivan exarhul, Prezviterul Qrigorie, Tudor Doskov, Jarul Simeon, Prezviterul Ivan, Prezviterul Cozma, Teodosie Kelifarevski, Isaia de Athos, Patriarhul Eftimie de Tirnovo, Ioasaf de Vidin, Ciprian famblak, Qrigorie Tamblak, Diacul Andrei, Constantin Kostene(ki, Dumitru din Kratovo, Vladislav gramàtic, Dumitru Cantacuzino, Popa Peio din Sofia, Matei grimìtic, Damaschin Studitul, Pimen de Zograf ?i Partente Pavlov.
       Dar ìntre aceste personalità^ sint integrate ?i figuri care nu sint de origini bulgara, de pildi : Damaschin Studitul, sau a càror origine bulgara e discutabilà, ca de pilda : Isaia de Athos §i Vladislav gràmàtic. InteresantS supozifia cà numele de Hrabr ar reprezenta o formi slava conruptà din numele protobulgar Harbul sau Hrabul in analogie cu Isbul, Zergobul, Sursubul sau Sursuvul (p. 85). Insà nu se dovedeste prin nimic ci Hrabr calugirul a fost cel mai aprig protivnic al grafiei glagolitice (ibidem). Referitor la opera Prezviterului Cozma este ?i o transpunere romineasci ?i chiar a textului publicat de V. SI. Kiselkov in 1934 la Sofia sub titlul : Eeceda npomue SozoMunume om npeceumep Koìmo, traducerea fiind ficuta de regretatul Alexandru Iordan sub titlul: Predica prezviterului Cosma, Bucurejti, 1938, unde Al. Iordan admite ca dati a morfii prezviterului Cozma — sfirjitul see. al X-lea — aceasta dupa lucrarea citati a lui V. SI. Kiselkov, care astizi i$i schimbà pirerea, susfinind ci res-pectivul aprig luptitor contra bogomilismului, prezviterul Cozma, a triit in see. al Xl-lea (p. 135). in ceea ce priveste inscrippa tombali apocrifi a patriarhului Eftimie de Tirnovo adiogam ci in rominejte existi un studiu al pr. Paraschiv Anghelescu, Inscrippa falsi de la ministirea Bacicovo fi aducerea moaftelor sfintei Filofteia in (ari (extras din «Biserica Ortodoxi
317