Ceva mai ìnainte de jumàtatea sec. al XVIII-lea, la 20 oct. 1742, Irimia Qràjdianul, nepotul capitanului Pàtrà§canu, vinde impreunà cu aldi lui Cons-tantin Palade, fost mare ducer, ocinà la Bàtine§tii de Sus 53. Intr-un alt zapis, din 30 iunie 1755, se vorbe?te de „partea unui Qràjdian din satul Vrabià^ti, tinutul Làpu§nii” 54. Intrucit, intr-o lista a celor ce locuiau in Vatra veche a ora^ului Birlad, de pe la inceputul sec. al XlX-lea, se intilnesc citeva persoane, care poartà numele de Qrdjdeanu 55, iar la 19 august 1866 un preot cu numele de Ion Qrdjdeanu56, tot din Birlad, làsind o insemnare pe o carte bisericeasca, intàre§te presupunerea noastrà de mai sus.
      Intrucit la 21 august 1598 e atestat pentru intiia oarà in "farà Romineascà numele de Qràjdana, iar la 23 martie 1587 — deci cu 11 ani mai devreme — un document moldovenesc vorbe§te de un boier Qràjdean, se poate spune cà, atìt forma femininà, cit §i cea masculinà, erau cunoscute in tarile noastre, incà din a doua jumàtate a sec. al XVI-lea.
     In toponimie. ìn ceea ce prive§te aspectul toponimie, el prezintà, cel putin in momentul de fata, §i n-avem motive sa credem c-ar fi fost altfel in trecut,
—	o ràspìndire foarte inegalà. In afarà de satul Qràjdana care, dupà cum am vazut, e o aparitie destul de tìrzie — inceputul sec. al XVIII-lea—dictionarul geografie al jud. Prahova ne relateazà cà ìn comuna Podenii Vechi existà un deal cu numele de Qràjdana 57.
     ìntr-un document de la Ieremia Movilà, din iulie 1599, e vorba de un schit de càlugàri, Qràjdana, a§ezat undeva pe apa Birladului, càruia Vartic, fost mare vornic, ii dàruise o sili§te 58. Actul e o copie din secolul al XVIII-lea §i ne lip-sesc alte amànunte in legatura cu ìnfiintarea acestei mìnàstiri. Insà Vartic a fost mare vornic al Jàrii de Jos intre 1583—1587, sub Petru §chiopul,— deci inlàuntrul acestei perioade de timp i-a putut face dania de mai sus. Cu alte cuvinte, schitul exista inainte de 1583. Dupà o traditie localà se crede chiar cà el a fost ìntemeiat de Petru Rare? 59.
    Dupà numele unui boier Qràjdean, atestat in aceste pàr^i de documente, dupà cum am vàzut, §i-a luat probabil numele satul Qràjdeni 60, situat nu departe de schitul mai sus amintit sau poate chiar dela numele minàstirii, de oarece,
     “Ioan Antonovici, op. cit., p. 287 — 288.
     54	Gh. Ghibànescu, op. cit., Vili, 1914, p. 196.
      55	Ioan Antonovici, op. cit., II, 1912, p. 343, 348, 354, 365.
      58 Ibidem, I, 1911, p. 314.
    57	Vezi, Paulina Bràtescu, Ion Moruzi si C. Alessandrescu, Dicfionar geografie al jud. Prahova, Tirgoviste, 1897, p. 226.
      58	DIR., Veacul XVI, A. IV, 1952, p. 264, Gh. Ghibànescu, op. cit., I, p. I, p. 216 — 219 ji « Uricarul », XIV, p. 91 — 94.
      59	Ioan Antonovici, op. cit., IV, 1924, p. 269, nota 1. Ipoteza aceasta n-ar fi exclusà mai ales dacà ne gindim cà, pe linie ctitorialà, Petre Vartic, tatàl lui Ionascu Vartic boier armean, fusese pe vremea lui Petru Rares pìrcàlab, portar si mai apoi hatman al Sucevei. (Vezi, H. Dj. Siruni, Cronica armenilor din Rominia, «Ani», 1941, p. 373 si G h. Ghibànescu, Surete si izvoade, XXII, p. 114).
60	Petru Candrea, Dicfionarul geografie al judefului Tutova, Bucuresti, 1887, p.43.
27