Schilav, reg. chilav (Moldova, Bucovina, Transilvania) ’schilod, olog, vätämat’20 corespunde bg. Kunae (provenit din KHJia = rom. ìnv. chilà ’vätämä-turä’21)—-’1) herniosus; 2) (fig) olog, slab’22, s. cr. kilav’ herniosus’, etc. Cuvintul rominesc ì?i pästreazä sensul initial de ’vätämat’ doar in forma sa dialectalä, originala din punct de vedere etimologie, pe cìnd forma cu protezä (s-), generalizatä, nu se mai intrebuinteazä decit in acceptiunea largita, mai nouä — ’schilod, ologit’.
    Cf. Esti schilav tot ! Un cersetor
    Te-ntorci acum acasä. .. (Co?buc, Rugämintea din urmä).
    Datoritä expresivitätii sale, cuvìntul a putut fi u§or modificai, atit prin aparitia protezei s-, cìt §i prin ìnlocuirea sufixului-av cu un alt sufix -od : schilod23.
    Ple$uv, ìnv. plesiv' 1) (despre om) chel; 2) (despre vulturi) farà pene pe cap pe gìt, gola? ; 3) (despre munti, dealuri) gola?, despädurit’ corespunde v. si. nAisiUHK'h, bg. njieiMue' 1) chel; 2) gola?; despädurit’, s.-cr. plesiv’ idem’. In formele ples (farà sufix; cf. cuvìntul de bazä slav plésb ’ple?uvie’), plesuv, plesug (cu schimbare de sufix:-ug), cuvìntul e räspindit in intreaga Tran sii-vanie (cu exceptia Fägära?ului §i Bra§ovului) ?i Moldova de nord, in timp ce in partea sudicä a tärii se ìntìlne§te sinonimul säu chel, chelbos,24 pätruns mai txrziu din turco,■jte.
    Cirn’ 1) cu nasul täiat, farà nas; 2) (despre nas, p. ext. bot) mie, scurt, cu virful turtit in sus ; 3) (despre obiecte) cu virful strimbat sau adus in sus ; p. ext. strimb’28 corespunde si. bis. KP-kh-k’ verstümmelt am Ohr (auch an der Nase)’, cf. Kp'KNO-HOC'h’ mit abgeschnittener Nase’26; bg. KphH, KbpH’ 1) (reg. despre animale) cu urechea täiatä; 2) (despre om) cirn; 3) ?tirbit, cu marginea ruptä’-7 ; s.-cr. fern (forma veche), fernj (?i krnjav)’ mutilus, mutilatus ; imperfectus, man-cus’28, etc.
     §tirb’ 1) cäruia il lipse§te unul sau mai multi dintì. 2) (despre vase, obiecte) cu buza spartä, ciocnitä; 3) cu täi?ul tocit, cu ?tirbituri’, corespunde bg. Wfipö, mpiß ’1) cu buza spartä, ciocnitä; 2) färä dinti; 3) färä coarne’29. Cuvìntul e aproape general pe tot teritoriul daco-romin (cf. ALRM I, 101). Din punct de vedere fonetic trebue remarcat cä reflexul ierului mie din rädäcina sl. c. sebrb- este i, spre deosebire de limba bulgara, unde durificarea lui st a atras dupä sine trecerea lui 6 > s : U} bp6 30.
     20	Vezi, C a n d r e a, Dicfionarul limbii romine, 257 ; DA I, p. II, 353.
     21	Vezi etimologia cuvintului slav la E. Bemeker, SEW, I, 677 ; cf. T i k t i n, DRG, I, 339.
    22	Mladenov, Emi. mhAK. peuum, I, 1020.
     23	Cf. T i k t i n, DRG, III, 138.
     24	Vezi, ALRM I, 16.
     25	Cf. DA I, p. II, 152; DLRLC, I, 452.
    26	Berneker, SEW, I, 669.
     27	Mladenov, Ei/u mbJlK. peunuK, I, 1098, 1120.
      28	Rjecnik hrvatskoga ili srpskoga jezika, vol. V, p. 603, 605.
29	G e r o v, Pennute, V, 599; Andreicin 5. a.,	tn’hJlK. pew., 964.
     30	Cf. V a s m e r, REW, III, 44? (luepóa — sl. c. *sebrba).
5 — c. 420
65