tatea epicei inregistrate de Vuk Karadzic, bogàtia acesteia fata de fórmele cule-gerilor ulterioare, realízate in a doua jumàtate a secolului trecut, au rezultat tocmai din atmosfera eroica creata §i sustinutà de lupta populara pentru independents din primele decenii ale veacului, ce corespund cu realizarea culegerii lui Vuk. Afirmaba este ilustratà de realizarea superioarà a baladelor ce cinta tocmai evenimentele celor douà ustanke (1803/17), cele douà revolte sìrbe ce au dus la liberta tea nationals.
     Aceste ultime precizàri pun §i o nouà problema, a càrei elucidare este nece-sarà atit pentru stabilirea datelor procesului genetic epic cìt §i punerii in evidenza a caracterelor structurale proprii acestei poetici. Problema este : raportul dintre cintec ?i eveniment, ori realitàtile vietii. Raportul dintre eveniment §i cintec, in cazul formelor inspirate de fapte §i realitàti, dar nu §i in cazul celor de natura pur literarà, este imediat, dar nu §i direct. Epica oralà sirbà nu sta tehnic pe povestirea faptelor, ci pe prelucrarea lor prin intermediul unor motive, teme, anecdote ori scheme tip, tehnicà specificà pe care o vom examina in cea de a doua parte a acestei cercetàri,
    Teza este sustinutà in primul rind de cunoa^terea directà a momentului realizarei unora din cintecele epice sìrbe§ti. In ziua de 20 septembrie (st. v). 1840 a càzut, muntenegreanul Smail Aga Cengic (n. 1778). luptind viteje^te cu albanezii. Numeroase cintece ìi cinstesc astàzi vitejia §i moartea181, cel dintìi dintre eie a fost creat chiar de bajraktarul sàu in seara luptei132. Cìntecul cuceririi Begorad-ului (1717) de càtre armatele principelui Eugen de Savoia, este cunoscut, nu numai unor vechi manuscrise dalmate incheiate in a doua jumàtate a veacului al XVIII-lea133, ci ?i manuscrisului dela Erlangen134, scris curind dupà bàtàlie. Baladele luptelor sirbe§ti pentru independentà (1803-17) au fost cunoscute de Vuk Karadzic, chiar inaintea aparitiei culegerii sale in editia de la Leipzig (1823/4), iar despre unele dintre aceste cintece se ?tie cà au fost cintate chiar la praznicile §efilor ràscoalelor, pe cimpul de luptà.135
     Trecind la probe de majorà complexitate, ne vom referi la concluziile anali-zelor lui Max Braun136, carc a cercetat lupta de pe Cimpia Mierlei (15 iunie 1389) §i oglindirea ei in isvoarele scrise §i fórmele poeticei orale, precum §i la realità^ muntenegrene contemporane, constatate de ánchetele etnografo-folklo-ristice ale lui Mathias Murko.
    Cercetarea istoricà a culturii sirbe orale aratà cà centrele productive din punct de vedere epic au fost succesiv : Macedonia, Zeta, Bosnia, Dalmatia, Sirmia
     131	V u k KaradiiC, op. cit., IV, nr. 57 — 9.
    132	Murko, op. cit., 25—6.
      133	V. B o g i S i <5, op. cit., 116.
     134	Ed. G. G e s e m a n, op. cit., nr. 89.
     135	Ne referim la baladele luptelor de la Deligrad (22.Vili. 1806), (Vuk Karadìii op. cit., IV, 35), ji Salacfeld (10.III.1816), (op. cìt., IV, 28), create de guslarii Rasko ji Filip Viinic';
     136	Op. cit., p. 115-17.
172