a§i recuceri cetatea Kastoriei 45 ; sublinierea sentimentului de interioritate, provocai de acuza^ia de trádare ce i se aruncase in fa£a, sentiment ce determina in ziua bätäliei de la Kosovo, faptele §i vitejia lui Milo»s Obilic46 ; etc., etc.
     Indicaci hotäritoare in sprijinul preferintelor publice pentru senzational §i patetic, care au caracterizat circulaba bugarstice-lor in Dalmatia, prezidind deci la selectia naturala a capitalului conservai in manuscrise, sint produse §i de istoria a douä balade pe care am reconstituit-o in alt loc. 47
     Amintim, in primul rind, una din bugarstice-le perastine,48 care pentru a pune in cintec luptele locale cu mahomedanii dela Hercegnovi, sirbi de neam §i ei, utilizeazä anecdótica luptei (1442—1427) dintre Radu II Praznaglava $i Dan al Iblea. Fabulatia e imprumutatä numai pentru valorile sale patetice, — <frätia dintre cei doi protagonifti, sfaturile neascultate ale bätrinei mame §i pedepsirea fireascä a celui ce pradä pämintul ce 1-a hranit,> —care n-au rost in cintecul perastin. Apari^ia §i utilizarea tocmai in Dalmatia in sec. XVII a anecdotei dunärene, proprii veacului al XV-lea, n-a putut fi determinata decit de valorile sale patetice §i senzaponale, a cäror conservare in forma locala, conservarea imitila din punct de vedere epic, nu are alta explicatie.
     Anecdota celeilalte bugarstice, — Radivoi dela Severin fiVlatkodela Vidin,49
—	a fost rezultatul concentrara pe elemente de senzational ?i patetic a unei vechi fabulatii politice feudale, ce cinta evenimente din anii 1366 — 8, luptele dintre unguri, romìni §i bulgari, pentru Vidin §i Severin.
     Característica esentialä §i originara a epicei orale sirbe§ti, este, a?a cum indica pinä fi denumirea traditionalä ce s-a dat formelor poetice epice de catre sirbi, — « junacke pjesme » — ,cintece de vitejie, adica balade de natura cavalereascä.
     Indicabile materialelor poetice sint categorice ; de pildä, sub ofilirea burghezà dalmata a burgarstice-lor este evidentä inca natura originara a gestei kosoviene. Evenimentele bätäliei de pe Cimpia Mierlei (15 iunie 1389), ale cärei realità^ nu sint cunoscute, deoarece toate rela£iile scrise, chiar §i cele contemporane stau pe isvoare poetice 50, au fost reduse la personalitatea, rosturile §i faptele cavale-rului Milos Obilic. Conflictul acestuia cu Vuk Brankovic, acuzatia cä ar intentiona sä-?i trädeze suveranul, vitejia sa in luptä, uciderea sultanului, moartea vitea-zului §i pierderea bätäliei de cätre sirbi, sint, aläturi de executarea lui Lazàr Hrbljanovid, singurele fapte kosoviene retinute de traditia poetica originara, find ?i singurele cunoscute izvoarelor documentare narative. Aceste valori au fost transpuse in poezie printr-un cadru literar imprumutat poeticei cavalere§ti franco'italiene 61.
      45	Op. cit., nr. 49.
     46	Op. cit., nr. 1.
47	« Poetica slavo-rominä » in Studii ?i materiale de istorie medie III, Bucurejti, 1958,
      48	V. B o g i § i é, op. cit., nr. 67.
     49	V. B o g i s i op. cit., nr. 49.
     60 Max Braun, Kosovo, Berlin, 1938, p. 120.
    51 N. Banasevié, op. cit.
164