moderne. Tipul feminin propriu epicei sirbe§ti viteje^ti, este Ruxandra, care respinge pe Marko Kraljevic, pentru cá s-a supus vasalitatii sultanului162. Ruxandra e tot atit de dírzá, pe cit de viteaz il prezintá celelalte balade pe Marico.
    Dacá trecerea activitátii guslarilor in serviciul feminin a potenjat valoarea artisticá a creatiilor lor, circulatia lor ín lumea hanurilor a transformat pe Marko Kraljevic intr-un client obi$nuit al circiumilor, unde bea vinul cu vadra §i i?i adapá calul tot cu vin 163.
    Guslarul n-a fost dealtfel niciodatá un creator neutru fatá de mediul ín care i$i manifesta arta.
    íntr-adevár, guslarii de la Zlatibor, mica localitate unde §i-a notat Mathias Murko16* observatiile pe care le citám pentru a documenta teza noastrá, nu §i-au redus participarea la festivitatea inaugurárii §oselei de acolo, implinindu-$i pro-fesiunea pasiv, delectind pe cei de fatá cu baladele traditionale, ci, considerin-du-fi firesc rosturile culturale organice, au luat pozitie artisticá fatá de evenimentul la care participau. Dupá ce au parodiat ín versuri discursurile auzite, au dat o redactie poeticá a operei ce se fácuse acolo, povestind peripetiile impliniriiei intr-un cíntec realizat dupá tiparele obi§nuite epicei viteje§ti. Acefti guslari au repetat astfel, fárá rezultate artistice, care ar fi putut da viabilitate improvizatiei lor, §i in fata unui eveniment strict local, fárá rásunet, dar cu importantá documentará, datoritá prezentei marelui invátat ceh, practica obi§nuitá a guslarilor.
    Un alt cercetátor, Qerhard Qeseman, a surprins $i el un caz similar care docu-menteazá dintr-odatá §i spontaneitatea creatiei guslarilor §i tehnica obi^nuitá epicei sírbeijti.165 Márturia, care urmeazá a fi comentatá mai jos, a fost con-semnatá in spitalul militar de rázboi din Kraguevac in vara anului 1914, in momentul in care lumea sirbeascá infrunta din nou adversitatea armelor.
    Momentul §i locul intrunea cele trei conditii esentiale creatiei epice, atmosfera, publicul §i creatorul: mediul propice evocárilor epice, un spital de rázboi, $i atmosfera pregátitá de §tirea cáderii pe cimpul de luptá a fiului medicului ce
ii	ingrijea; prezen^a intre ráni^ii, care aveau sá constituie publicul, a unui guslar profesionist, $i prin el, nu numai prezenta intregului fond al epicei órale sirbe, ci §i a darului improvizatiei ce o caracterizeazá.
    Provocat de cererile unánime ale celor interna^ in salonul spitalului din Kraguevac, impresiona^ de momentul tragic al invaziei Sxrbeiei de cátre trupele austro-germane, la care se adaugá §i jalea personalá a medicului, ímprovi-za^ia ?i-a luat u$or zborul, náscindu-se cintecul de jale al feciorului medicului
      160	Op. cit., II, 51.
      161	Op. cit., II, 69.
      162	Op. cit, II, 40.
163	A. V a i 11 a nt, Les chants epiques des slaves de sud, in « Revue des cours et con-
férences», Paris, XXXIII, 1931, 2, p. 316.
     184	«Revue des études slaves», XIII, Paris, 1933, p. 29.
     166 Studien zur sud-slavischen Volksepik, I, Regensburg, 1926, p. 65 — 7.
12 — c. 420
177