çi cea romineascä. De altfel, sufixul-içà este foarte productiv jn limba rominä. Transformarae lui s in { s-ar putea explica fie ca un mijloc de a o deosebi de cuvîntul slav .lucuifa (vulpe), fie sub influença unui diminutiv jibicyiuKa pe care ni-1 atestâ dicçionarul limbii ruse de VI. Dal. Lazär ¡jäineanu explica deci greçit etimologia pornind de la adj. lejesc.
     Bine este tradus cuvintul cocor prin wcepae, (germ. Kranich), dar lipseçte sinonimul romìnesc grui. Daca gásim stircul, (Ardea cinerea) bulg. uan.ia 12 sau nmutfa puòap, nu gäsim sinonimul bitlan al cärui al doilea sens este, dupä Dicçionarul limbii romine literare con-temporane 13 : « pasare mare cu gìtul çi picioarele lungi (la fei ca çi stircul), dar cu penele negre » (spre deosebire de ale stircului care sint cenuçii), denumit çtiinçific Phalacrocorax carvo. La cuvintul cocostìrc ar fi fost bine sä se arate cä este sinonimul regional (Moldova çi Tran-silvania), al berzei14 mai ales cä aceastä distincçie se face la alte cuvinte in dicçionarul romino-bulgar de care vorbim.
      Çi fiindcä ne afläm la copitolul päsärilor se cuvine sä mençionâm cá räfoiul çi ráfufco (diminutiv) sint prezente, in schimb rafä, la care se face trimitere, a fost omisä ! Rä(ijoarä e arätat greçit ca fiind diminutivul de la ratä. Ratele mici prin care se plätesc uneori unele articole se pot numi, credem, râtiçoare, nu râfiçoare.
     A administra, în înÇelesul pe care i 1-a adäugat medicina, de « a da unui bolnav un medicament »,15 putea fi redat mai bine prin cjiaram (jieKapcTBo) çi nu prin npeflriHCBaM care inseamnä propriu zis a preserie adicä, aça cum precizeazä DLcÇionarul limbii romine literare contemporane : « a indica (verbal sau scris) medicamentul sau tratamentul de care are nevoie un bolnav » 16. Exemplul dat de Dicçionarul limbii romìne literare contemporane in legäturä cu a preserie nu lasä nici o indoialä asupra diferençei care existä acum ìntre cele douä cuvinte: « Ultímele douä reçete au fost prescrise degeaba. .. » deoarece, adäugäm noi, medi-camentele prescrise nu au fost administrate.
      tn legäturä cu cuvintul brafovean menfionäm un fapt care ilustreazä incä odatä legatura care existä ìntre istoria limbii 51 istoria societari.
      Acest cuvtnt, datoritä legäturilor economice din trecut dintre Braçov çi çinuturile bul-gâreçti, a circulât regional (la Sliven çi in împrejurimi) çi în limba bulgarâ sub forma « Epa-moBaHH », desemnînd pe cei care fäceau negoç cu märfurile « EpamoBCKH » 17. In Sliven au existât, chiar pînà în 1878, douä «dughene» braçoveneçti : una a fraçilor Nikola çi Todorachi çi alta a unui Iurdancio Brafovan18. în acest dughene se vindea striclärie, ploçti, site, instrumente muzicale, cârçi, condeie, tâblife çi áltele.
      Pînâ în zilele noastre cuferele vechi de chiparos, pestriçe sau îmbrâcate cu meçinà neagrâ se numesc EpaïuoBCKH caHifbqH19 (eufere de braçov). Poate ar fi fost bine sä se arate la cuvîntul braçovean çi fórmele arhaice çi regionale bulgâreçti arätate mai sus, çi împrumutate odatä cu legäturile economice cu Braçovul.
     12	Dicçionarul « Kpamxuü c.ioeapb weemu CAaemicKux h3ukob al lui F. Miklosich (St. P. çi Viena 1885, p. 910) traduce aproximativ rus. nan.in (fr. héron, germ. Reiher, ceh çi slovac volavca, poi. czapla, sîrb. nan.iba, prin bulg. mipuen (barzà). Aceste douä päsäri seamänä, dar nu sînt identice. Rus. auem (barzâ) e tradus la fel ! (p. 2).
       13	I. . 246.
      14	Idem, p. 481.
      16 I, p. 27.
      16	III, p. 554.
     17	Dr. S. Tabakov, Mcmopun Ha zpad CAueen,, Sofia, 1929, III, p. 126. Cä acesta era sensul cuvîntului în acest caz, çi nu cel de « originar din Braçov », ni-1 confirma çi un document din anul 1802 date de « Coicea Braçoveanu, negustor din Craiova», dupä nume probabil bulgar. « Arhivele Olteniei », XXII, 1943, p. 159. Altul din 1806, vezi p. 160.
      18	Ìbidem.
      19	Idem, II, p. 95 çi III, p. 126.