el n-a {inut in seamà primele trei miniaturi, care preced textul. Dupà Bogdan nu-marul miniaturilor este de 66, pe cìnd in realitate este de 69 ».88 B. D. Filov arata apoi cà toate citatiile pe care le dà din traducerea cronicei lui Manase, « sìnt luate direct din manuscrisul dela Vatican. Aceasta, fìindcà eie nu corespund in ìntregime textului ce se aflà in editia lui Bogdan ». 89 Pentru aprecierea editiei lui I. Bogdan sìnt de citat fi cuvintele lui S. B. Bernstein care exprimà textual urmàtoarele : « lui Bogdan ii apartine excelenta edi^ie a traducerii slave a cronicei lui Manase cu indicarea tuturor lecturilor deosebitoare din toate copiile ». 'J0 Editia citatà a lui I. Bogdan este folosità pe larg fi de Milos Weingart, care serie cà « editia lui I. Bogdan e prima — in ceea ce privefte cronica lui Manase in transpunere medio-bulgara, n-are in subsol variante din manuscrisul dela Hilandar, semnele diacritice sìnt làsate la o parte, prescurtàrile desfàcute, iar glosarul foarte amànuntit ». 91 La fel, editia a fost utilizatà fi de Margareta Stefànescu. 92 Din cele citate mai sus se vede cà pentru studii istorice editia Bogdan poate fi utilizatà, decit tinind seama de rezervele lui Bogdan D. Filov pentru variantele codicelui dela Vatican. ìntrucit, aparatul critic negatv nu este lucrat metodic, fi fiind in acclami timp o editie istoricà, lucrarea nu este accesibilà studiilor de limbà, insà deosebit de valoros ràmìne glosarul dela sfirfitul editiei, glosar care insumeazà un total de 231 pagini. E sigur cà insuficienta prefetei lui I. Bianu a indus in eroare nu numai pe N. Cartojan, 93 ci fi pe Bogdan D. Filov.
     ìn ceea ce privefte studiul fi editarea documentelor, I. Bogdan redacteazà prima lucrare la Leningrad, sub titlul : Cinci docilmente istorice slavo-romine din arhiva curfii imperiale dela Viena, prezentatà apoi in fedinta Academiei Romine din 3 februarie 1889 fi apàrutà in acelafi an. Lucrarea cuprinde textul fi traducerea a patru acte moldovenefti externe, dinainte de Stefan cel Mare fi unul dela Matei Basarab, fiind precedate de un mie excurs asupra limbii actelor respective. Actele fuseserà descoperite de I. Bianu in vara anului 1888 la Viena. In redarea originalelor, intr-o formà care, dupà N, Iorga, este « impe-cabilà », 94 I. Bogdan folosefte metoda filologica insà cu unele abateri : pàstreazà
     88	B. D. Filov, op. cit., p. 3, nota 1.
     89	Ibidem, p. 2, nota 4.
     90	S. B. B e r n 5 t e i n, Pa.3bicK.aHUR e oó.ìactnu òoMapCKOù ucmopuneCKOù òuajieKmo-noeuu, moM I. Hìuk eajiawCKUX epaMom XIV—XV eenoe, Moskova-Leningrad, 1948, p. 46.
     91	Prof. Dr. Milos W e i n g a r t, Byzantské kroniky v literature cirkevnéslovanské « Spisy filosofické fakulty university komenského v Bratislave, » cislo II, Bratislava, I, p. 180.
    92	Margareta Stefànescu, Influenza traducerii medio-bulgare a cronicei lui Manasses asupra literaturii romino-slave si romine vechi. Comunicare fdcutà la al treilea Congres al Filologilor Romini in ziua de 21 mai 1927 la Universitatea din Cernàup, in « Arhiva », XXXIV (1927), p. 150—186; idem, Cronica lui Manasses fi literatura romino-slavd }i romind vecile, ìn àceia^i revistà, XXXIV $i in extras, Iaji 1927 §i idem, Influenza cronicei lui Manasses asupra. poeziei rominefti vechi, in aceiaji revistà, XXXVII (1930), p. 121 — 123.
     93	Vezi cele spuse de noi mai sus la p. 202 nota 84.
     94	N. Iorga, + loan Bogdan, in op. cit., p. V.
204