5.	Diverse ìnsubri concrete sau abstracte ale obiectelor in generai.
     O serie de adjective, cu sensuri concrete sau abstracte, n-au putut fi incluse in grupele precedente, care, dupä cum am väzut, se întrebuinteaza mai aies cu privire la oameni (cu exceptia grupei a 2-a). De cele mai multe ori, eie sînt poli-semantice §i, în aceastâ calitate, au o sfera de intrebuintare mult mai larga, aplicìndu-se animalelor, lucrurilor, acçiunilor, notiunilor abstracte etc. In afarä de acestea, exista unele adjective, la care tocmai ìntrebuintarea cu privire la oameni e mai rara, secundarä. lata dece le-am grupat ìntr-o categorie aparte. Dintre acestea notäm, printre altele:
     Pestrif, pistrif corespunde, ca sens §i rädäcinä slav. bis., v. rus. mkctjvk, bg. mctmp, rus nëcmpuü etc. 98. Cuvîntul rom. presupune însâ o formate eu sufixul — beb (* pbStrbCb) de tipul rus. necmpevf, avînd sensul special —• ’o anumitä ciupercâ’. Forma simplä, färä sufix, se pästreazä doar în verbul a îm-pestri, împistri, corespunzator bg. mempn, rus. neempumb (a impestrita e un dérivât de la pestrit).
    Teapän corespunde slav. bis. — srb. H'bn'bHK ’rigidus, starr’99.
     Tîmp ’1) tocit, çtirbit, neascutit ; 2) (fig.) tîmpit, idiot’ corespunde prin ambele sensuri adjectivului slav comun tçpz : si. bis. - srb. taii'k, bg. tmm, s. -cr. tup, rus. mynoü etc. 10°. Pentru al doilea sens, figurât, limba romînà foloseçte mai aies adjectivul-participiu tîmpit (< a (se) tîmpi).
    Stranie, cu diversele lui sensuri, corespunde v. si. CTpauiHN'K, bg. cmpaïueu, cmpauinun, s.-cr. strasan, rus. cmpauiHbiü, etc.
     Näprasnic ’1) neaçteptat, fulgerâtor; 2) iute, violent, nâvalnic ; 3) grozav, cumplit ’corespunde, eu primul säu sens, v. si. HanpacKH'K ’plötzlich, jäh’ 101, bg. nanpacen, s.-cr. naprasan, ucr. nanpacHUü, rus. HanpacHUü etc. 102.
    La primele adjective notate mai sus sensurile initiale sînt concrete, dar cuvintele respective pot capata çi valori figurate, abstracte. In schimb, ultimele doua sînt abstracte.
★
    Aça dar, în limba romîna au pâtruns cîteva zeci de adjective din dialectele slave de sud. Dintre acestea, am analizat doar pe cele mai întrebuintate, care fac parte din fondul stabil §i comun al limbii romîne: adjective care caracteri-zeazä pe om din punct de vedere fizic §i moral, adjective referitoare la animalele domestice etc.
     Poate câ una din caracteristicile principale aie acestor cuvinte este bogätia lor semantica, posibilitatea de a-çi extinde ìntrebuintarea la mai multe clase
     98	Vezi etimologia, V a s m e r, REW, II, 348.
     99	Vezi Berneker, 1,125, V a a m e r, REW, III, 289.
     100	Cf. Vas mer, REW, III, 153.
      101	Hwb., 61.
    11)2 Cf. V a s m e r, REW, II, 197, Mladenov, Et. 335.
75