Hobkob, Tolbuhin, 1950, 45 p. /. Culegerea cuprinde pctziile : Luceaf¿triti, Impdrat fi proletar. Din valurile vremii, O mamá, Viafa, Somnroroase pdsdrele fi Dintre sute de catarge. Textul e precedat de o scurtà biografie 51 un portret al lui Eminescu.
      Tàlmàcitorul, poetul bulgar Boris Kolev, a $tiut sa redea nealterat in limba bulgara atit confinutul poeziilor cit 51 forma 51 muzicalitatea versurilor.
      O greutate s-a ivit, chiar de la inceput, in traducerea ritlului „Luceafàrul”. De oarece, corespondentul acestuia in limba bulgara este forma BeMepHHUa, cuvint de genul feminin, peetul bulgar a deslegat in chip fericit aceastà problema. E1 a pàstrat in titlu forma Hiperion, folosità gi de Eminescu in cuprinsul poemei sale, iar acolo unde rima, ritmul, aliteratiile 5i muzicalitatea versului cereau intrebuinfarea acestei forme, traducStorul a recurs la nume populare bulgàregti : Zvezdan sau Zvezdin.
      §i bine a fàcut. Pentru a ilustra cele de mai sus redSm, insolita de traducerea lui Kolev, prima strofa din Luceafàrul :
           ,,A fost odatà ca-n povejti	>KHB;injia KHHora-i<aTo
         A fost ca nici odatà	bìb npHKa3Ka CTapmma
           Din rude mari impàràte?ti	ot CJiaBHO napcno noTCKJio
          O prea frumoasà fatà.	KpacaBHqa HCBiiHiia
                                                                            A. C.
     „Cea mai veche cronicd rimata afa zisà a lui Dalimul" (Nejstarsí ceská rymovanà kronika tak receného Dalimila, Vechile monumente ale literaturii cehe, Editura Academiei cehe, voi. 18, Praga 1957, p. 343), apàrutà anuí trecut, constituie o importanti contribuye la teoria §i practica textologicà a specialijtilor cehi. Edifia a fost ingrijità de prof. B. Havrànek J. Dañhelka, iar comentariul istorie se datorejte docentului Zdenfk Kristen.
                                                                    Tr. I.-N.
                               ★
      Numàrul 2 al revistei ,,Slavia" (1956) a fost ìnchinat prof. dr. Josef Vajs cu prilejul implinirii a 90 ani (n. in 1865). Venerabilul profesor ceh, a càrui activitate s-a desfàjurat alàturi de atipia al{i slavisti cehi de seamà, Jan Gebauer, Fr. Pastrnek, M. Weingart ?i a., a pus, prin lucràrile ?i cercetàrile sale, in domeniul vechilor texte slave, pietre de temelie la propàjirea cuno$tin{elor de slavistica, in genere. Tóate contribuyale din acest numàr privesc probleme legate de evoluta, structura, limba §i istoria vechilor texte slavone.
                                                                    Tr. l.-N.
                               +
     Note istorice despre Marcianopolis ( HcTopn‘iecKn SejieiKKH 3a Mapi^aHonojl) publicà arheologii bulgari, M. Mircev ji Goranka Tonceva in nr. 6/1956, p. 69 — 79 din ,,Istorifieski pregled”. G. Tonceva ne-a vizitat (:ara in august 1957, cu prilejul unei càlàtorii de studii pe care a intreprins-o in Polonia. Cu acel prilej, d-sa s-a interesat de descoperirile arheologice din {ara noastrá. ín articolul citat, autorii arata cà cetatea Marcianopolis, care se gàsea la 18 mile depàrtare de Varna de azi, a fost intemeiatà de impàratul Traian in primii ani al secolului al II-lea al e.n. $i s-a numit astfel dupà numele sorei impàratului, Marciana. Orajul a cunoscut o viafà activà ?i a dàinuit pinà in timpul intemeierii statului bulgar (sec. VII, e.n.), cind bulgarii 51-au stabilit capitala nu departe de Marcianopolis, pe riul Pliska. Autorii amintesc ca, in 1643, papa Urban al VlI-lea, ridicind pe bosniacul Marko Bandulovici (Bandini) la rangul de arhiepiscop al catolicilor din Bulgaria nord-esticà ?i din {inuturile de peste Dunàre i-a dat titlul ,,de Marcianopol”.
                                                                                 A. C.
                               ★
333