Si in documente apar nume topice terminate in -oto, de ex. Birzota §i Probota, nume de pìraie (vezi I. B o g d a n, Documéntele lui §tefan cel Mare, Bucure§ti, 1913, indicele numelor geografice de la sfirritili volumului II).
    Nume de munti purtìnd sufixul -otó a semnalat incà Hasdeu (in Etymo-logicum Magnum Romaniae, tom. II, p. 1724, s.v, Arnotó), anume Arnotà, Dolotà, Breotà ?i Balotà, toate in f. jud. Vilcea.
    Dupà cum a remarcat Hasdeu, toate aceste nume topice in -oto au fost la ìnceput nume de persoane. De altfel majoritatea numelor muntilor nostri §i ale micilor cursuri de ape, izvOare §i vài din interiorul masivelor muntoase au la bazà nume de persoanà. Muntele (sau, mai exact, pà§unea de munte) a fost numit de obicei dupà un proprietar al lui sau dupà un proprietar de stìnà sau, mai degrabà, dupà un baci sau o báciga vestiti care au condus mult timp o stìnà pe muntele respectiv. Astfel de ex. in Muntii Sibiului nume de munti (§i vài) ca Dàdirlat, Burul, Qhihan, §anto, Foltea, Hanesul, Confuí, Oancea, Cindrel, Sàcàrea, Fàrcasul, Nanul, Negovanul mare §i mie, Bàtrina, Frumoasa, Cràciuneasa etc. sìnt explícate chiar de ciobanii din Rà§inari ca fiind la ìnceput nume de baci vestiti (§i de bàcife). lata cìteva nume de murici din masivul Fagàraijului care pot fi u§or recunoscute ca nume de persoanà: Budislavul, Ciortea, Mízgavul, Tunsul, Buteanu, Negoiul, Moldoveanu, Qhirdomanul, Boldan, Qáláfescu, Bindea, Nàneasa, Cornea, Otelea, Florea, Mircea etc. §i din celelalte masive muntoase se pot aduce exemple nenumàrate.
    Nume de persoanà avind sufixul -oto au fost foarte freevente in trecut la romìni. Astfel, in Documéntele Tàrii Rominesti, publícate de P.P. Panaitescu (Bucure§ti, 1938, voi. I), am notat urmàtoarele nume in -ota: Neagotà (p. 79), Dragotà (p. 106), Belotd (p. 106), Nanotà (p. 134), Calotà (p. 203), Dobrotà (p. 134, 269), Hirgotà (p. 239). ín Documente rominesti in limba slavà din Mànàstirile Muntelui Athos, publícatedeGrigore N a n d r i § (Bucure§ti 1937), am semnalat pe Balotà (p. 67), Calotà (p. 41, 42), Capotà (p. 75, 77), Dobrotà (p. 188, 189). ín Documéntele lui §tefan cel Mare, publícate de I. Bogdan: Albota, Basata, Casotà, Dragotà, Micotà, Micotici, Babotà (v. indicele numelor de persoane de la sfìrfitul volumului II). In Documente privitoare la relatiile Jàriì Rominesti cu Brasovul, publícate de I. Bogdan (Bucure§ti 1905): Calotà, Capotà, Casotà, Dobrotà, Dragotà, Laiot, Laiota, Nanotà, Sculota (v. indicele de la sfir§itul volumului).
    Astàzi numele in -oto nu mai sìnt la modà ca nume de botez. Eie s-au pàstrat insà ca nume de familie, cu sau fàrà sufixul -escu, §i in toponimie, cu sau fàrà -esti. Nume de familie in -otó se intìlnesc destul de des in toate regiu-nile rominesti, de ex. Calotà, Dragotà, Dobrotà, Balotà, Mesotà, Basotà, Capotà (Rà§inari, raion. Sibiu), Hociotà (Sàlifte, raion, Sibiu), Parotà (Poiana Sibiului), Briotà, lanotà, Milota, Hopotà (Sinersig, raion. Lugoj) etc.
    Numele de persoanà formate cu sufixul -otà (Albotà, Calotà, Racotà, Palotà, Dragotà, Balotà, Laiotà, Me§otà, Basotà, Hirgotà, Micotà, Arnotà etc.) le-a sem-
15