I
la sfirfitul articolului sint foarte interesante. 15 Acest studiu, apàrut in 1890, in care se publicà cronica sirbo-bulgarà, aflata intr-un sbornie al muzeului bise' ricesc-arheologic din Kiev — cronica socotità ca « unul din cele mai importante fi mai vechi izvoare analitice interne pentru istoria » popoarelor sirb fi bulgar,16 a fost bine apreciat de specialisti. I. Bogdan a primit mai multe felicitàri pentru lucrare. Astfel B. Conev « cel mai bun filolog bulgar » serie cà I. Bogdan fi-a « fàcut un nume nemuritor pentru Bulgaria », iar gazetele bulgare toate au repro-dus parti din acest studiu. De asemeni B. Conev comunica lui I. Bogdan cà va serie o recenzie in « Sbornik za narodni umotvorenija », iar un alt ìnvà^at va serie in acelafi sens in revista « Periodicesko spisanie na bàlgarskoto knizovno druzestvo v Srédec ». Tot afa JireSek era entuziasmat de aceastà publica^ie fi-i spunea lui Jagic cà lucrarea face cinste atit lui I. Bogdan, cit fi revistei care a publicat-o,17 iar concluziile ce se desprind din studiul lui I. Bogdan cu privire la izvoarele cronicarului Mihail Moxa sint acceptate de ftiinta istoricà rominà.18 Dar « e totufi ingàduit a crede cà M. Moxa a avut fi alte izvoare (pe lingà cele aràtate de I. Bogdan) in genul acelorafi cronici scurte publicate de Grigorovi C fi Safafik fi in ultimul timp de Liub. Stojanovic in care se gàsesc aceleafi ftiri ca fi in adnotàrile din codicele ilustrat dela Vatican al cronicei lui Constantin Manasses » — serie P. A. Sircu.19
    Fiind informat cà la muzeul bisericesc-arheologic din Kiev s-a gàsit « un foarte interesant sbornie slavonesc, in care se afla o veche cronicà a dom-nilor moldoveni pinà la jumàtatea secolului al XVI-lea », 20 I. Bogdan pleacà de la Moscova la Kiev, in martie 1890, unde obtine copia cronicii, lucratà pentru Const. Erbiceanu, pe care o colationeazà cu textul din sbornie. Cele copiate din sbornicul kievian, I. Bogdan le imparte in trei parti, sub urmàtoarele denumiri : Cronica fi Analele Putnene — càrora in edi^ia din 1895 le va spune: Letopisetul dela Putna — prima parte, Cronica lui Macarie,21 — a doua parte fi Cronica lui
     15	Vezi studiul nostru, loan Bogdan. Viata fi opera.
      11	P. P. P a n a i t e s c u, op. cit., p. 16.
     17	Din scrisoarea lui I. Bogdan càtre I. Bianu scrisà la 14 iunie (1891), in Biblioteca Academiei R.P. Romine, Manuscrise, Arhiva I. Bianu : Coresponden^a. Compietarea celei de a doua publicatii bulgare ne apartine.
      18	P. P. P a n a i t e s c u, Interpreter! r ornine f ti. Studii de istorie economicà fi sodala, Bucure?ti, 1947, p. 240.
     18	Vezi cele afxrmate de P. A. Sircu la Damian P. Bogdan, Basarabeanul Polihron Sircu fi contribu^ia lui la cultura romineascd veche, « Arhiva Romineasca », Vili ?i m extras, Bucurepti, 1942, p. 11 — 12.
     20	Vezi studiul nostru citat : loan Bogdan. Viafa fi opera.
     21	ìnsà pentru cronica lui Macarie folosejte fi textul aflat in sbornicul din Biblioteca publica din Leningrad, seccia manuscrise sub cota : O, XVII, nr. 13 — text ce se afla astazi in copie in ms. 5219, fond rominesc din Biblioteca Academiei R.P. Romine, Manuscrise (Rectificàm aici ?i cele scrise de noi in loan Bogdan fi manuscriptele lui din Biblioteca Academiei Romine din « Raze de lumina » Bucurepti, VII (1935) unde la p. 20 sustineam cà e vorba de un manuscris aflat in muzeul Rumjancev din Moscova).
190