publica fi alte reviste cu un profil mai larg. In primul rind, e vorba de Voprosy jazykoznanija, Izvestija Academiei de ftiinte din RSSU, Sectia de limba fi literatura, Vestnik MQU, Trudy Instituía jazykoznanija fi Doklady i soobscenija Instituía jazykoznanija ANSSSSR (Moscova), Movoznavsiva, Lexikologiény biuletin al Institutului de lingvisticà, « A. A. Potebnia » de pe lìngà Academia de ftiinte din RSSU, Naukovizapiski, publícate de universitàtile din Kiev fi Liov, Ucènye zapiski, scoase de universitatea din Leningrad fi áltele.
     ín ultimi cinci ani, atentia slaviftilor sovietici a fost indreptatà asupra studiului istorico-comparativ al limbilor slave. ín aceastà privintà, a apàrut o serie ìntreagà de lucràri privitoare la problemele vechii limbi slave, la istoria fi stadiul actual al unor limbi slave, asupra dialectologiei, lexicologiei, semasio-logiei fi istoriei limbilor literare. In sfìrfit, a crescut in mod considerabil interesul fata de problemele legàturilor fi influen^elor dintre limbile slave fi celelalte limbi indoeuropene.
     ìnsà fàrà xndoialà cà, in cercetàrile invàtatilor noftri, ocupà un loc tot mai mare problemele istorico-comparative ale limbilor slave.
     Dupa 1950, au apàrut o serie de lucràri de sintezà, in care autorii cautà sà làmureascà aspectele pozitive fi negative ale metodei istorico-comparative, cadrul aplicàrii acestei metode in studiul limbilor slave etc. Tocmaidespre aceste prob-leme se ocupà in articolele lor L. A. Bulahovski, 3 P. S. Kuznecov, 4 S. B. Bern-ftein fi altii. 5
     De pildà, S. B. Bernftein in articolul sàu « Despre unele probleme ale meiodei comparative istorice din linguisticà » 6 aratà cu drept cuvint cà lingviftii sovietici fi, in special, slaviftii, trebuie sà-fi concentreze atentia asupra: cronologici, corelatiei fi delimitàrii succesive a proceselor ponetice fi morfologice, asupra cartografierii lingvistice fi a.m.d. Despre aceleafi lucruri se ocupà fi S. B. Bernftein ceva mai tirziu, in articolele sale privitoare la problemele, metodele fi princi-piile, dupà care se pot alcàtui gramatici comparative ale limbilor slave7 La fel procedeazà el fi-n « prospectul » unei astfel de gramatici.8
     Vom aràta acum cele mai importante lucràri, in care se ridicà fi se cerce-teazà atit probleme de foneticà comparata cit fi probleme de limbà, in generai.
3	CpaeHUmeAbHO-ucmopuHeCKim Memod u u3ynenue cnaemcKux H3biKoe e ceeme eucKa3bieaHuü
H.B. Cmanuua in culegerea Bonpocu meopuu u ucmopuu H3bma e ceeme mpydoe M. B. Cmarnm no H3biK03HaHW0¡ M., 1952, p. 237 — 259.
     4	Cf. Bonpocu cpaeHumejibHO-ucmopuHecKoio mynenuH c.iaenìicKux h3ukob « Voprosy jazykoznanija», 1952, 5.
     5	V. P. Petrus’ C/iaeHHCKax ji3biKoean o6ufH0cmb u cjiaenHCKue H3UKU, « Izvestija Akademii nauk », M., 1951, 4.
     6	ìn « Kratkie soobsfienija Instituta slavjanovedenija », M., 1952, 7, p. 3—13.
     7	Principii fi metode in lucrarea, OuepK cpaeHUmesibHoü zpaMMamuxu c.iaenucKUX H3biKoe « Voprosy slavjanskogo jazykoznanija », 1954, 1, p. 23.
     8	Cf. OnepK cpamumejibHoü epaMMamuKU cnaemcKux H3biKos. tílpocnenm) ; « Kratkie soobsóenija », 1956, 18.
212