Coloritul mistic, religiös fi dinastie al poeziei populäre sirbe a avut insä o fi o alta origina, tot .un izsvor cärturäresc de natura fi spiritualitatea religi-oasä, opera franciscanului Andrei Kacic Miosic (1704—1760). Poema sa, — Raz-govor ugodni narodnoga slovinskago 3S, —• este compusä din cìntece, izolate mai toate prelucrate anecdotic dupä formele circulatiei epice orale, dar directio-nate pe cultivarea dinastie bisericeascä a trecutului. Succesul editorial, trei editii in primii patru ani, cìt a mai träit autorul (+ 1760) fi apoi alte opt pinä la im-plinirea veacului,al acestei opere indica popularitatea. Astfel, nu se pot ignora ros-turile poeticei kaciceene in fìxarea infatiferilor mistice, dinstic-nationaliste proprii poeziei populäre sirbefti in momentul inregisträrii ei de cätre Vulc Karadzic. fi aceasta mai ales pentru cä baladele lui Andrei Kacic Miosic, trecind prin « popularizarea » lor fi in capitalul literar al guslarilor, au dobìndit fi conservat pina in secolul nostru circuiate orala fi anonima aläturi de celelalte forme « populäre » ale repertoriului lor. 39
     Infätiferile mistic-bisericefti nu sint insä nici structurale epicei orale sirbefti fi nici cel putin singurul aspect secundar ce a acoperit, parlai fi temporär, dar nu a ìnlocuit, adevàratele caractere ale epicei sud slave.
    V. Jagic, recunoscind transmisiunile feudale ce caracterizeazä genul40, a notat totufi ofilirea burghezà a burgarstice-lor conservate. Aceastä ofilire se incadreazä perfect in senzationalul fi patetismul anecdotelor, care constituie evident dominanta spiritualä cea mai väditä a momentului dalmat din viata epicä slavä.
    Semnaläm pentru a exemplifica, preponderenta motivului « ordaliei » in prelucrarea evenimentelor crizei corvine (1457), intr-o anecdoticä care a retinut totufi autentic rosturile istorice ale lui Jancu de Hunedoara in formarea carierei regefti a fiului säu41; poetizarea mortii räsboinice a lui Vuk Brankovic Zmaj (+ 1485), prin utilizarea motivului patetic: Antar «transportarea cadavrului eroului calare, xmbracat in armele sale, pe sub ochii turcilor care nu idräsnesc sä atace convoiul de teama sa »42 ; semnele rele care into-väräfesc cu insistentä drumul regelui Vladislav cätre Varna fi reducerea evenimentelor varnenze, in marea bugarstitä ce cintä bätälia, la rosturile punerii in evidentä a ambitiei regale43 ; lovirea despotului Qeorge Brankovic cu buz-duganul de cätre Jancu de Hunedoara, chiar sub ochii curtii fi familiei sale, adunate pe zidurile cetätii dela Smederevo, privind la ìntìlnirea solemnä dintre despot fi regele Ungariei44; deghizarea lui Marko Kraljevic in cälugär pentru
   38	Ed. Venezia 1756; ed. .^tiintiftea. Stari pisci hrvatski, voi. 27, Zagreb, 1942.
      39	M. M u r k o, op. cit., p. 23.
      40	« Archiv für slavische Philologie», Leipzig, IV, 1880, p. 217.
       41	V. B o g i ä i ii, op. cit., nr. 30 — 31.
      42	«Archiv für slavische Philologie», III, 1879, p. 641 — 44, nr. 1.
      43	Ibidem, p. 648 — 53, nr. 3.
       44	V. B o g i ä i 6, op. cit., nr. 9, 26.
163