üheorghe Mihâilà
ADJECTIVE DE ORIGINE SLAVÁ ÎN LIMBA ROMINA
    Dacá substantívele de origine slava nume de obiecte în înçelesul larg al cuvîntului, pâtrunse în epoca celor mai vechi contacte aie romînilor eu populatia slavâ, au fost grupate fi analízate într-o anumitâ mâsurâ în lucràrile de specialitate publícate pînâ acum (O. Densusianu, A. I. Iaçimirski, B.'J'onev, Th .Capidan, Al. Rosetti etc.), nu tot acelafi lucru se poate spune despre adjecti-vele de origine slavâ, intrate în limba romînâ într-un numâr destul de mare. în lucràrile fundaméntale de istoria limbii romîne aie lui O. Densusianu fi Al. Rosetti adjectivele de origine slavâ sînt consemnate într-un numâr redus, scoçîndu-se în evidenza doar acele adjective care exprimâ particularitâçi fizice sau morale.1
    în articolul de façâ ne propunem sâ reluâm aceastâ problemâ, pornind mai aies de la constatarea câ numârul mare de adjective împrumutate pe cale populará este un indiciu în plus în sprijinul tezei câ elementele lexicale slave au pâtruns adîne în sistemul limbii romîne. Multe din ele nu puteau fi împrumutate decît în conditile unui contact îndelungat între romîni fi slavi, în conditile « biling-vismului » slavo-romîn.
     De obicei, astfel de cuvinte trec dintr-o limbâ în alta, în conditile amintite, ca urmare a expresivitâtii lor. Redînd o însufire a oamenilor, animalelor, obiec-telor, etc., numeroase adjective exprimâ în acelafi timp fi o apreciere calitativâ fâcutâ de cel care vorbefte, ceea ce le dà de multe ori o nuança afectivâ.
    Se poate spune fârâ a exagera câ numârul adjectivelor de origine slavâ din limba romînâ este destul de mare, daeâ se are în vedere faptul câ adjectivele calitative reprezintâ o clasâ puçin numeroasâ în raport cu substantívele 2. Dupa
     1	O. Densujianu, Histoire de la langue roumaine, I, Paris, 1901, p. 255; Al. Rosetti, Influença limbilor slave meridionale asupra limbii romîne (sec. VI—XII), Bucurejti, 1954, p. 40 — 43.
     2	Cf. de pildà, cífrele date de T. Lehr-Splawinski în cartea sa Jçzyk polski (trad. rusa, Moscova, 1954, p. 64 çi urm.) privitoare la cuvintele mo§tenite din slava comunà de càtre limba polonà : substantive — peste 1000, verbe — circa 460, adjective — 160, cuvinte aparçinînd altor pârçi de vorbire — 80.
61