Numele in -ota sint hipocoristice, formate din iormele scurte ale numelor compuse din douä demente de tipul lui Dragomir, Dragoslav. La forma scurtà a acestor nume, adica la Drag-, s-a adäugat sufìxul hipocoristic -ota20. In felul acesta Balotä trebuie sä fi fost un hipocoristic al lui Balomir, Dobrotä al lui Dobromir, Neagotà al lui Negoslav etc.
    Dupä Vondräk (Vergleichende slavische Qrammatik, I, Göttingen, 1924, p. 503), numele de persoane in -ota au fost abstracte sau colective, formate din adjective calificitive (Eigenschaftsabstrakta). Un abstract ca mladota „tinerete”, „Jugendlichkeit, Jugend” a fost dat ca nume unei persoane. Filologul ceh nu aratä insä legätura ce s-a stabilii mai tirziu intre astfel de nume de per-soane derivate din adjective, cu sufixul abstract -ta, ca Dragota (de la draga „iubit”), Bélota (de la belìi „alb”), Dobrota (de la dobrü „bun”) etc., §i orice nume simplu sau compus in care intra, ca element constitutiv, adjectivul respec-tiv: Dragoslav, Dragomir, Bélimir, Béloslav, Dobromir, Dobroslav, Dobromysl, Dobrogost etc. Vorbitorii le-au simtit ca hipocoristice ale acestor nume. In felul acesta sufixul -ota a primit functiunea de a deriva hipocoristice.
    Dupä modelul unor nume ca Dragotd, Neagotà, pe care rominii le-au simtit ca fiind derivate din Dragu, Neagu, au fost create de romìni nume de persoanä din radicale romxne§ti, ca de ex. Albota (din Albu), §erbotd (din §erbu) 21.
    Un astfel de hipocoristic in -ota este numele de munte Leaota, care la ìnceput a fost numele proprietarului, al unui oier sau al unui baci vestii care aveau stxna pe acest munte. Numele de Leaota nu e decìt o variantä mai nouä a lui Laiotà. Frunzescu (op. cit., p. 261) cunoa§te incä forma veche Laiotà a acestui oronim. Numele de Laiotà ne este cunoscut din istorie. Voevodul Munteniei Basarab cel Bàtrin (1474—1477) se numea Laiotd. La baza acestui nume este, in ultima analizä, numele — foarte obi§nuit printre voivozii Munteniei — de Vlad sau Vladislav. Hipocoristice de ale lui Vladislav ca Vlaj, Vlajo, Vlaja, de unde Vlajic, Vlajko (rom. Vlaicu) sint foarte obi§nuite la bulgari §i la sirbi22. Forma primitiva a lui Laiotd a fost deci Vlaiotà. Grupul initial vi-, inexistent in cuvintele romine^ti de origine latinä, a fost adeseori simplificat in l- in numele romine^ti de origine slava. N. Dragami dä mai multe
     20	La drept vorbind, sufixul e -ta, iar o e vocala tematica, vezi M i k 1 o s i c h, Die Bildung der slavischen Personen■ und Ortsnamen, p. 10 [224].
     21	H a s d e u (Etym. Magn. Rom., II, p. 1723) se sträduiejte sä le gäseascä tuturor numelor in -otä o etimologie romineascä. Astfel Calotd, Racotä, Balotä sint derivate din col, rac, bald « fiarä ». Si Arnotä ar avea ca radicai un nume de animal, vechiul rominesc neatestat am « miei » <latina arhaicä arnum. Ìn ce privejte pe Balotä, Hasdeu era inclinat sä-1 considere ca fiind derivai din numele de persoanä Baie, deoarece se ocupä din nou de el in articolul Baie (ibid., III, p. 2380). Tot acolo remarcä insä cä «Balotä, de unde mai multe localitä(i Balotefti, poate sä nu derive din onomasticul Baie, ci se trage mai probabil din bald « monstre, écume de bète fauve » ».
    22	Vezi, Miklosich, op. cit., p. 41 [255]; Weigand, Jahresbericht, XXVI XXIX, p. 135, s. v. Vladimir.
2—o. 420
 17