coroanei, prin nici un mijloc, ci dimpotrivà, dacà ceva din acestea s-ar fi instreinat, pe acelea vreme sà le ci§tigàm inapoi §i le vom ci§tiga »49. Adausul fatà de omagiile precedente, care inseamnà o precizare: ora? ?i feud, privesc fire?te Chilia, care fusese in timpul stàpinirii Moldovei un ora? §i o cetate concendatà ca feud unor boieri, ca $i celelalte cetàti ale Moldovei.
    Aceste men^ium repetate despre obligaba de a lua pàmìntul pierdut, fàrà precizarea numirii locului, in omagiile succesive ale domnilor Moldovei, capata adevàratul lor inteles numai dacà le legàm de cea dintii dintre aceste mentiuni, cea din 1448, care cronologie este databilà imediat dupà cedarea Chiliei « unguri-lor » adicà lui loan de Hunedoara. Dupà recuperarea Chiliei de càtre $tefan cel Mare la 1465 pasagiul respectiv dispare din actele omagiale moldo-polone emise dupà aceastà datà.
    Ràmìne fapt stabilit cà Polonia, regele §i cìrmuirea ei au stàruit ca Moldova sà recapete Chilia. Dacà in vremea lui Alexandru cel Bun interesul Poloniei pentru Chilia era redus, dovadà cà Moldova a fost « pedepsità » de poloni pentru cuceri-rea Chiliei prin retragerea Pocutiei, in schimb, acum, interesul polonez se treze?te pentru acest centru comercial. Aceasta inseamnà, fire§te, cà intre timp se deschi-sese calea §i se intensificase traficul pe un drum de comer? din Polonia, ca o ramurà a vechiului drum spre Cetatea Albà. Atitudinea politicii polone fata de problema Chiliei urmeazà in aceastà privintà desvoltarea intereselor ei comerciale a$a cum apar in transformàrile succesive ale mentiunilor despre Chilia in pri-vilegiile de corner}: ale domnilor Moldovei pentru negustorii lioveni.
    Care era regimul politic al Chiliei sub « ungurii » lui loan de Hunedoara §i dupà moartea acestuia, pinà la recucerirea ora?ului §i cetàpi de càtre moldo-veni? Chilia nu putea face parte din stàpinirile regatului unguresc, din cauza a§ezàrii sale geografice, departe de granicele acestei tari. Dealtfel loan de Hune-doara organizase sistemul sàu feudal de apàrare a Europei de Sud-Est pe cont personal, ca un §ef militar, conducàtor peste mai multe state, intre cari §i ^ara Romineascà ?i Moldova, dependente de persoana sa, nu de regatul unguresc. A$a dar, o cetate cu garnizoanà a lui loan de Hunedoara nu era prin insu§i acest fapt o cetate a regatului Ungariei. Domnul muntean fiind vasalul lui loan de Hunedoara, el putea £ine pe teritoriul vasalului sàu o garnizoanà de apàrare, care nu insemna insà cà politicele cetatea §i mai ales ora§ul nu £ineau de teritoriul §i de cirmuirea Járii Romìne§ti. Cìnd in omagiul lui §tefan cel Mare, càtre Polonia, citat mai sus, Chilia este indicatà, fàrà a fi numità, cu titlul de « feud », e probabil cà se intelegea prin aceasta cà cetatea fusese concendatà ca feud castelanului unguresc.
    Era deci un sistem de condominium ungaro-muntean la Chilia, loan de Hunedoara a§ezind garnizoana sa in cetate, a admis ca vama, pescàriile, tirgul §i administrada, ba chiar §i folosirea militará a cetàtii ràmine muntenilor. Aceasta
     49	I. B o g d a n, Documéntele lui $tefan cel Mare, II, p. 284 (text slav), p. 287 (trad. rom.).
106