ACTUALITATEA LUI LUDOVÌT STÙR
      Printre evenimentele de Scania din viafa culturali cehoslovacà de astazi este sàrbatorirea centenarului lui L'udovit ¡ytér, codificatorul limbii literare slovace. Cu acest prilej s-a pus in lumina omul si opera, deoarece este vorba de indeplinirea unuia dintre cele mai importante mesagii din istoria poporului slovac.
      L'udovit ijtùr este o figura remarcabila, care a luptat cu entuziasm fi abnegale pentru eliberarea si ridicarea poporului sàu, de care era foarte strins legat. Avea darul cuvintului, era filolog, filozof, istorie §i poet. A infeles dialectic evolufia societàri, dovedind tact politic $i previziune. A luptat pentru o viafa mai buna, pentru libertatea §i cultura poporului slovac, care ìnsa trebuia sa tràiascà in deplinà infelegere cu poporul'ceh. ijtùr a indrumat literatura cea nouà pe baze folklorice.
      In poezie, a adus motive noi si intreaga sa opera se leaga de realitafile viefii si de natura Slovaciei, càreia scriitoarea cehà Maria Pujmanova ii spunea « frumoasa cu ochii jucàuji ».
      L'udovit Stur a cintai crestele semefe ale munfilor Slovaciei, verdele catifelat al cimpiilor, matasea intunecatà a codrilor, ogoarele de aramS din sud, sau licoarea vinului de Modra. In cadrul acestei naturi frumoase, pe maturile Vahului, traiejte un popor muncitor, harnic, cu un trecut glorios, cu cintece si povejti minunate. 1
     Ecoul comemoràrii lui §tùr a trecut dincolo de hotarele Cehoslovaciei, ceea ce se vede din numeroasele pagini inchinate acestui eveniment de revistele de slavistica din alte fari. De aceea, ne vom opri ji noi atenfia asupra realizarilor si personalitafii lui L. §tùr, pentru a infelege mai bine lupta dusa la noi de N. Bàlcescu, M. Kogàlniceanu $i de primii nostri poefi romantici, de care ijtur se apropie asa de mult.
      Viafa lui §tur e scurtà, insà de o insemnàtate remarcabila . A trait in epoca de trecere de la feudalism la capitalism, in epoca redesteptàrii nazionale a popoarelor din imperiul austro-ungar. ijtdr s-a nàscut la Zay-Uhrovec la 29 oct. 1815, dintr-o familie saraca de intelectuali. ìn scoalà, s-a remarcat la studiul limbilor. S-a afirmat in cadrul asociafiei «Literarnà jednota», care funefiona pe lingà Catedra de limba si literatura cehoslovaca din Bratislava.2 Se discutau aci problemele literare si mai ales se comentau operele despre unitatea si viitorul slavilor ca acelea ale lui J. Kollar (Fiica slavei) J. Holly, A. Mickiewicz sau despre Puschin si poezia populara. Rezultateie le publicau in almanahul « Plody » (1836). La Asociale « fineau prelegeri
      1	« S plt'ami dolu letià	Sau : « tu na tychto horàch rodnych, bystré Vahu vody. na vySinàch na slobodnych, Tarn pod brehoch zijù jak tu milo, jak tu volno, pracovite rody ». jak tu dobre, jak pokojno. »
       L. £ t u r, Basne, Bratislava, 1954, pag. 171.
      2	J. V1 6 e k, Dejiny lìteratury slovenskej, Bratislava, 1949.
17’
259