narativ140. Aceastà istoricitate necontestatà ?i necontestabilà astàzi, ridica o singurà problema,— aceia a raporturilor dintre «adevàr §i realitate» §i «realizare artistica » in versurile sale. Problema va fi cercetatà deci aci numai in perspec-tivele rosturilor sale social-politice active.
    Anchetele lui Mathias Murko au desvaluit nu numai rosturile active social ale epicei sirbe de astàzi, ci §i pe cele militante. Fapte, mai ales muntenegrene 141 ilustreazà odatà in intervenga societàtii in configurala capitalului poetic, — acesta fìind nu numai cenzurat, ci uneori chiar §i trimis, ca orice contravenient, in fata instangelor de judecatà, — §i intervenga activà a epicei in viata socialà, — creindu-se, de pildà, cintece duble, prò §i contra, asupra aceluiafi personagiu,141 poetici speciale §i specifice fiecàrui trib in parte.
    De aceea, nu trebuie sà se vadà in poetica electoralà a lui §tefan Radic (1871—1928), — ?eful radicai {àrànist al opozi^iei croate impotriva regelui Alexandru,— ca $i in poetizarea unor programe politice, ori in petitiile versificate obi^nuite in Bosnia, — fapte semnalate de Murko, — simple efecte ale degenerescentei genului, ci ?i continuitatea implinirii unei finalità^ proprii genului literar §i rosturilor sale sociale sirbe$ti.
    Guslarii lui Stefan Radic (1871—1928) implineau, — la un nivel epic scà-zut, — aceia§i misiune pe care o avuseserà §i cintàre^ii conducàtorilor celor douà ràscoale sirbe$ti pentru independentà (1803/1817) ale càror cintece, de superioarà realizare artisticà, fàceau §i eie parte din arsenalul mobilizator al fortelor necesare luptei nazionale. Raporturile dintre $eful politic croat §i cintecul epic dau impresia de vulgarizare din cauza perspectivei « nazionale » in care au a§ezat romanticii poezia epicà orala, vàzutà prin prizma na^ionalismului burghez. Aceia§i misiune au avut-o insà ?i guslarii lui haiduc Velcu (1780—1813). Poetica acestuia nu poate fi despàr^ità, din cauza rosturilor date de el cintàretilor in manifestàrile curtii sale, de Lfinalitàtile politicii sale personale §i locale, indicate atit de incercàrile sale de a reduce lupta impotriva turcilor la eliberarea Krajnei, cit §i de adoptarea titlului de « voivod de Crnareka ».
    Observind cà epica sirbà este in primul rind o poeticà a personalitàtilor, — transmisiunile istorice reducindu-se in mare màsurà 142 la perpetuarea amintirilor acestora ìncadrate eroic, — trebuie sà in^elegem, —in perspectivele raporturilor dintre baladele lui Velciu §i guslarii sài, — cà §i la originile cintecelor ce conservà transmisiunile altor eroi stau ratiuni similare.
    Guslarii au creat cintecele haiducefti neindoelnic chiar in taberele acestora. De asemenea nu putem despàrti na§terea baladelor marilor comandanti de ostiri,
      140	Cronica popii din Duklja (sec. XII), izvoarele kosoviene (1389), ca si opera lui Mauro Orbini (C. J i r e C e k, Istorija srba, IV, 58; M. B r a u n, op. cit., ?i II regno degli slavi, Pesaro, 1601) confirma afirmafia.
      141	Op. cit., 27, « Revue des études slaves », XIII, 46.
      142	M. M u r k o, op. cit., p. 22.
174