UN FENOMEN FONETIC ROMiNESC PRODUS SUB INFLUENTA GRAIURILOR SlRBO CROATE
      In ancheta pentru Atlasul lingvistic romin, partea a Il-a, serie noua (ALR II2) 1, a fost inregistrat un fenomen fonetic interesant in localitatea Secageni, regiunea Timigoara (punctul 29).
     Se observa ca adesea & > g sau, intr-un numar mai mic de cazuri, d > g/d 2 (adica un f cu nuan(a de d). Fenomenul se produce mai ales dupa labiale : pulpf 430 3, pgr 434, spfletoridsd 502, p?nufdsc 362, imp?rtituri 862, b?cdld 483, trimbf [s] 489, b?dic 579, po"dv? 494, v(idga 497, fe/drbdri 505, mgjing dg tors 440, mgsdrnileg 492, spume [s] 513, n-o mf/a; crjscut 113. Un astfel de e apare gi dupa alte consoane: incinddik? 479, ifcgrmgngm 432, mijdtk? [s] 460, astrukl/dmint 304, gg/dinufd 383, strat df/a re/dsdt 188, cuptufdl? di/d pierina 493, socdle 456, pile/a 544, sufli/d 572, sual?/dr 517, cfjig/ari 551, trf/dgiilg/d 200, fusf/d 463, ke/dse/dpiii 534, sg/d yardf/d. 466, ng/adgje’i 582.
     Exemplele date sint luate numai dinprimele doua volume ale ALR ll2. Cea mai mare parte a raspunsurilor cu g pentru d au fost inregistrate in graiul femeilor. Se poate vedea ca g apare mai ales in harfile care confin raspunsurile la intrebarile privind razboiul de (esut (atunci cind a fost notat gi in alte cazuri, anchetatorul a indicat prin — II — ca avem a face cu un subiect
—	femeie). La aceeagi concluzie ajungem gi daca cercetam harfile ALR II (seria veche). V., de exemplu, h. 55, 58, 59 etc.
     <2>g este un arhaism pastrat in graiul femeilor 4 de pe vremea cind top locuitorii din Secageni pi poate, gi din satele invecinate, pronunfau g in loc de a. Pronunfarea d de astazi este un fenomen mai nou care se datoregte influenfei graiului banafenesc din jur. Acad. Emil Petrovici0 a aratat ca in satele caragovenegti apropiate de Secageni: Ravnic (Rafnic) gi cartierul Caragovei numit Kuriacica se pronunfa un f pentru fostul ier (/), caracteristic slavei meridionale de tip apusean (graiurile sirbo-croate etc.), pe cind in celelalte sate (Vodnic, Lupac, Clocotici) ierul se pronunfa d, iar in Caragova a. Pronunfarea mai veche a fost <3; la Ravnic gi Kuriacica a devenit g, iar la Caragova a. Situa{ia aceasta ne indrepta(;egte sa credem ca teritoriul locuit de slavii caragoveni a fost mai mare decit cel de astazi gi ca probabil gi in satele din jurul Cara-
      1	Atlasul lingvistic romin, serie noud. Intocmit de Institutul de lingvisticä al Filialei din Cluj a Academiei R.P.R. sub direefia acad. Emil Petrovici, redactor principal conf. Ion Pätruf, Editura Academiei R.P.R., 1956.
      2	Din motive de ordin tehnic, am despärfit prin barä (/) literele suprapuse.
     3	Numärul care urmeazä dupä fiecare exemplu indicä numärul här(ii.
      4	Asupra graiului femeilor, v., in ultimul timp, articolele din Orbis, I2, p. 12 — 86 gi I2, p. 335-384.
     5Emil Petrovici, Qraiul carafovenilor, 1935, p. 81, n. 3.
249