Istoria popoarelor slave la care a lucrat 15 ani a râmas neînfâptuitâ din cauza morfii grab-nice (1856), survenità cìnd « el mai avea inca mult de lucru ». Odatâ cu Çtùr s-a stins « poetul §i traducàtorul, redactorul çi ziaristul, criticul, polemistul progresist, lingvistul çi estetul, editorul çi organizatorul, invâçâtorul çi oratorul, revoluçionarul çi filozoful, patriotul conçtient, slavo-filul devotat çi luptâtorul pentru un viitor mai bun al omului çi al omenirii ìnrobite »2a.
      L'. Çtur ramine actual çi astâzi. Cehii çi slovacii trâiesc ìntr-un singur stat, dar flecare cu limba sa literarâ, dupa formula lui Stúr. Literatura slovacá evoluiazá pe bazele puse de Stúr çi în aceiaçi limbá literarâ codificata de el. Societatea cehâ çi slovacá se dezvoltâ in sensul democrat çi liber preconizat de Çtur. Se promoveazâ cultura poporului çi limba naçionalâ, pentru care a luptat çi L. Çtùr.
                                                                   P. Olteanu
     22	Rudo Brtañ, Osobnost' a dielo L'udoí'íta Stura. Bratislava, 1956, p. 16.