Exemplificärile in traducere proprie sau a uhor poe{i poloni, reujesc sä redea in cea mai mare parte frumusefea originalului.
     Spre deosebire de literaturile populare din Apusul Europei, in mare parte influenzate de elementul livresc, literatura populará romineascä — dupä pärerea autorului — ?i-a pästrat intreaga prosperine, farà sä sufere din partea literaturii cuite vreo influenza nici sub raportul continutului, nici al limbii. Aceastä afirmazie a autorului se referä, desigur, la o epoca mai veche, astäzi limba creaziilor populäre fiind influenzata de limba literarä, care in condiziile noilor relazii sociale ?i tehnicei noi, pätrunde in mase tot mai largi.
      Literatura populará este aceea care a salvat in momente critice scrierea $i limba romineascä, constituind temelia sänätoasä ji vie pe care s-a dezvoltat limba noasträ literarä. $coala latinistä a fost combätutä eficient mai ales prin descoperirea t'rumuseZilor de creazie populará.
      Sint arätate de asemenea reflexele literaturii populare in opera unora dintre scriitorii romini ca: 1. Neculce, I. Creangä, M. Eminescu, M. Sadoveanu, etc.
      Preocupat de multä vreme de problemele raporturilor istorice 51 culturale dintre poporul polon 5t romin, Ion C. Chizimia nu pierde din vedere nici acum acest lucru. Domnia sa aratä evenimentele din istoria Poloniei care au stat la baza baladei rominefti, La fintina gerului, citind cercetarea lui P. Caraman.
      Lucrarea, in ansamblu, intereseazä atit prin ideile pe care le cuprinde, cit $i prin faptul cà pune pe cercetátorii poloni in curent cu stadiul actual al cercetärilor folclorice din zara noasträ.
                                                 Elena Deboveanu-Mäläescu
    M. S. ZlVOV, AaaM MHUKeBHW. )K«3Hb h TBopnecTB. (A Mickiewicz. Via[a ?i creafta^ Moscova, 1956, p. 511.
      Mojtenirea literarä a marelui poet polonez, Adam Mickiewicz, a intrat in fondul literaturii universale, ca opera unui mare poet democrat ?i revoluzionar.
      in anul 1955, potrivit hotäririi Consiliului Mondial al Päcii, intreaga omenire progresista a comemorat, intr-un cadru solemn, o sutä de ani de la moartea poetului. Cu acest prilej, specialijtii au arätat opiniei publice rezulatele obzinute de ei in studiile privitoare la opera poeticä a marelui scriitor polonez.
      Literatura cu privire la Mickiewicz este foarte bogatä §i variatä. Despre el au scris atit reprezentanZii lagärului progresist cit fi cei din lumea capitalistä. S-aupublicat bromuri de popularizare, articole ji lucräri jtiinzifice, pinä la monografii voluminoase. Lupta pentru mojte-nirea literarä a marelui poet a inceput incä din secolul trecut. Adevärazii säi apärätori au fost scriitorii marxisti.
      ln articolul, publicat cu prilejul comemorärii a o sutä de ani de la nafterea poetului Roza Luxemburg spunea : « Adam Mickiewicz nu este numai cel mai mare poet al Poloniei, ci unul din marii poeZi ai lumii, de al cärui nume se leagä foarte strins istoria nazionalä ?i spiri-tualä a Poloniei. 1
      Aceastä luptä au continuat-o tozi acei care impärtäjeau concepziile lui revoluZionare ?i democratice atit pe pämintul patriei, cit ?i dincolo de hotarele ei. Specialijtii ru?i au creat ¡n adevär o tradizie temeinicä in ceea ce privejte studiile despre Mickiewicz. in 1948, implinin-du-se 150 de ani de la najterea poetului, iar in 1955 o sutä de ani de la moartea lui, in URSS au apärut monografii ji numeroase articole ?i bromuri de popularizare privind diferite perioade din viaza ji activitatea poetului. Astfel, in anul 1955, a apärut monografia lui I. C. Gorski, intitulatä « Adam Mickiewicz, 2 iar in anul 1956, S. S. Sovetov 3 a scris un studiu despre »viaza ?i opera poetului, din perioada jederii sale in Rusia.
    ■Roza Luxemburg Cmambu o JIumepamype, Moscova, 1924, p. 53.
     2	I. K. Gorski, AaaM Mhuk/ibhm Moscova, 1955, p. 275. Editura Academiei de íjtiinze a URSS.
     3	S. S. Sovetov, Aaa¡w Mhuk^bh^, Leningrad, 1956, p. 187.
297