P. Constantinescu-Iasi, care a consacrai studiilor istorice romino-bulgare a proape 50 de anj de activitate jtiintifica. Din 1913 si pinà astàzi, d-sa a publicat numeroase studii sii articole, care imbrà(:i$eazà toate problemele si toate perioadele in care relafiile dintre cele douà popoare au fost mai strìnse. Lucrarea sa Epoca de regenerare a Bulgariei fi rolul Rominiei (« Arhiva », laji, XXIV, 1913) larg dezvoltatà si publicatà apoi ca un volum separat sub titlul Rolul Rominiei in epoca de re generare a Bulgariei, (Ia$i 1919), deschide drum unor serii de studii ji cercetari continuate cu persevererà pina astàzi. Ceea ce e si mai important, e faptul ca paralel cu aceste preocupàri stiinfifice, d-sa a luptat si pe pian social si politic pentru cunoas-terea si apropierea reciproca a acestor doua popoare. Pentru aceastà indelungà si bogatà activitate, Academia Bulgara de stiinfe i'a a^es 'n ianuarie 1952 ca membru de onoare.
     In lucrarea de taf a acad. P. Constantinescu-Iasi ne prezinta o serie de articole SÌ luerari dintre care unele ca Afezàmintul coloniilor bulgare din 1855, Vogoride bulgar, Profesori fi studenti bulgari la Facultatea de Medicina din Bucuresti intre anii 1856—1878, etc., au apàrut mai inainte in diferite publicafii. Adunarea lor intr-un singur volum e bine-venità, deoarece revista « Arhiva, » in care unele dintre eie s-au tipàrit pentru prima oara, se poate gasi azi numai in marile biblioteci, iar alte studii, apàrute in limba bulgara, sint si mai pufin accesibile cercetàtorilor nostri.
      Articolele apàrute in acest volum sint grupate in sase mari capitole si anume : I. Emigrala bulgara la nordul Dunarii; II. Oameni de cultura bulgari in Rominia ; III. Tiparituri bulgaresti in Rominia pina la 1878; IV. Rascoala din aprilie 1876 si ecoul ei in Rominia; V_ Situafia internafionalà in ajunul razboiului pentru independenfà si VI. Gheorghi Dimitrov SÌ Rominia.
     Din primul capitol semnalàm documentul turcesc referitor la miscarea revolufionarà de la Bràila, din 1842, dat in traducerea lui M. Guboglu.
       in capitolul al doilea se prezinta in linii mari càrturarii bulgari a càror activitate s-a desfa-surat in parte si in {ara noastra, ca Sofronie de Vrafa, Neofit de la Rila, Petru Beron, Dr. Nicolae Pikolo, etc., Ar fi fost de dorit sa se insiste mai mult asupra activitàfii unora dintre acestia, — de pilda, ce influenza a exercitat atmosfera intelectualà din Tara Romineascà, asupra lui Sofronie de Vrafa sau P. Beron. Autorul insista numai asupra Nedelnicului si Autobiografiei lui Sofronie, farà a se opri la « Grajdanskoe pozoriste » sau la lucrarea despre religii, traduse dupa luerari gasite la Bucuresti. §tiri interesante se dau si despre Neofit de la Rila — sufletul scolii de la Gabrovo, — prima scoala moderna bulgara. Ca si alfi invafafi bulgari, acad. Constantinescu-Iasi susfine ca Neofit a studiat intr-o scoala romineascà din Bucuresti, ceea ce nu e sigur. Nu existà documente, in aceastà privinfà. E posibil ca Neofit sà fi urmat cursurile scoalei grecesti, din Bucuresti.
      Plin de date interesante e articolul Profesori fi studenti bulgari la Facultatea de Medi-cinei din Bucurefti intre anii 1856—1878. Acest artieoi a apàrut intii in bulgàreste, in « Izve" stia», organul Institutului « Hristo Botev » (Sofia 1954). In articolele urmàtoare, gàsim date in legatura cu activitatea marilor poefi bulgari, Ivan Vazov si Hr. Botev, si legàturile lor cu Rominia.
     De o mare importanza e capitolul «Tiparituri bulgaresti in Rominia pina la 1878 ». in acest domeniu, au lucrat pina acum mai mulfi cercetatori romini si bulgari. Acad. Constan-tinescu-Iasi sintetizeazà o serie de lucràri, indreptind erorile si adàogind numeroase contri-bufii personale. ìn circa 50 de pagini autorul prezinta toate tipàriturile bulgàresti de la noi, executate in tipografiile bulgaresti sau rominesti din Bucuresti sau din alte orase. Nu lipsesc nici ziarele si tiici revistele.
      Capitolul urmàtor: Rascoala din aprilie 1876 si ecoul ei in Rominia se leagà perfect de cel anterior. Dupà o scurtà prezentare introductivà asupra ràscoalei, autorul prezintà extrase SÌ rezumate din ziarele rominesti « Telegraful », « Rominul », « Timpul », etc., care comen-teazà evenimentele din Balcani luind atitudine politica faffi de lupta pentru libertate a ppporului
276