Apari^ia publicà a cintàretilor constituía incà §i la inceputul veacului trecut o parte a ceremonialului curtii lui Velko Petrovic (cca. 1780—1813), Haiduc Velciu, cel ce se intitula « Voivod de Crnareka », conducàtorul ràscoalei antiturce§ti din Kraina sìrbeascà, ce se arata in public ìnso£it de o gardà de guslari care ìi cintau, ca §i altor conducàtori ai ràscoalei sirbe§ti, la praznice ispràvile viteje§ti in insàji prezenta sa17. Rezultatele acestei practici sìnt baladele sìrbo-bulgaro-romìne care ii perpetuiazà amintirile 18.
    Ancheta lui Mathias Murko confirmà tradita: recitarea cintecelor epice, serie el, implicà o atitudine grava, « in sud-estul Bosniei am auzit afirmindu-se de càtre ortodoxi cà guslarul ar avea o atitudine demnà ca aceia a preotului ce celebreazà liturghia 19. »
    Cu toate cà in secolul nostru biserica nu mai avea rosturi nici in activarea circulatiei epice, — hramuri, nedei, praznice, — §i nici mai ales, in dirijarea spiritualitàtii artei epice, —- fiind semnificativà disparitia guslelor din celebrul seminar catolic de la Mostar20, totu^i nu se poate despàrti genetica formei moderne a epicei sirbe de bisericà §i de activitatea ei spiritualà de directionare a vietii populare sirbe§tì. 21
    Sublinierea divergen^elor dintre forma §i spiritualitatea gestei kosoviene, conservata in manuscrisul dalmat recopiat la inceputul veacului XVIII 22, §i cintecele ciclului kosovian, inregistrate la inceputul veacului trecut 23, este sufi -cientà pentru a documenta situatia §i rosturile ei genetice. Qesta kosovianà a fost creata direct §i imediat chiar de ràsunetul epic al evenimentului.34 Bugars-tice-le25, ce ii conserva forma aflatà in circulatie in pragul veacului XVIII, sìnt mult mai apropíate anecdotic §i spiritual de balada populará albanezà 26, ce cìnta acela§i eveniment, decit de fórmele ciclului sirb modern kosovian.27 Protagonistul originar a fost Milos Obilic, un cavaler albanez,28 atmosfera a fost cavalereascà, iar anecdótica decalcata evident dupà modelele epicei medievale franco-italiene. 29 Lazàr Hrbljanovic are in aceste bugarstice numai
     17	« JuZnoslovenski filolog », Belgrad, XII (1932), p. 40.
     18	Vezi, V uk Karadzic, op. cit., VII, n. 84 ; A. P. S t o i 1 o v, IloKasa/iec ôt/iea-pcKuxb Hdpodnuxb m&cHU Sofia, 1914—18, nr. 435, 482; C. Giuglea çi G. Vilsan De la rominii din Serbia, Bucureçti, 1913,p. 59 — 62.
     19	« Revue des études slaves », XIII, (1933), p. 36.
     20	Op. cit., p. 22, 25.
    21	N. Kravcov, CepôcKuü Enoc, Leningrad, 1933.
22	Mss. raguzan de la mînastirea « Male Braie », ed. la V. Bogisic, op. cit., nr. 1 §i 2.
     !1 Vuk Karadiäiii, op. cit., II, nr. 35, 44 — 48, 50 — 53.
     24	Max Braun, Kosovo. Die Schlacht auf dem Amselfelde in geschichtlichen und epischen Überlieferung, Leipzig, 1938.
      25	V. B o g i s i 6, op. cit., nr. 1 çi 2.
26	«Archiv za arbansku starinu, jezik i etnologiju », Beograd, 1923, I. p. 83 — 7.
      27	V u k K a r a d z i c, op. cit., II, nr. 44 — 53.
28	«Revue internationale des études balkaniques», I, Belgrad, 1934, p. 232 — 254.
23	N. B a n a s e v i c, Le cycle de Kosovo et les chansons de geste, în « Revue des études
slave», VI (1926), p. 224-244.
11 — c. 420
161