sint conduse de Academia saxonä de ftiinte, impreunà cu Institutele de slavistica fi germanisticä de pe litiga universitatea Karl Marx, din Leipzig.
    Cercetärile toponimice se ìndreapta in special cätre afa zisa moftenire slava, adicä in special cätre denumirile slave de localitäti fi locuri din tìnuturile Repu-blicii Democrate Germane.
    Ttnind seama de faptul cà dupà ultimul ràzboi, numàrul specialiftilor in domeniul slavisticii era foarte mie, situatia acestei discipline a fost deosebit de grea. De aceea, s-a simtit, in primul rìnd, nevoia unor cadre tiñere. In citiva ani, o serie de tineri au trecut prin aspiranturä, specializindu-se in aceastä disci-plinà. ìn anul 1954, au iefit primii aspiranti cu lucràri de doctorat. Au urmat la rind altii. Mentionàm cà drumul spre calificare nu trebuie sä treacà numai decit prin aspirantura ftiintificà.
    Despre publicatiile de slavisticà s-a vorbit ceva mai sus. „Zeitschrift für slavische Philologie”, apärutä in 1925 la Leipzig, a cäzut din päcate victima sciziunii germane. ìncepind din 1951, revista apare neregulat, la Heidelberg.
    Dela inceputul anului 1956, Academia germanà de ftiinte din Berlin publicà trimestrial „Zeitschrift für Slavistik”, sub ingrijirea specialiftilor : H. H. Biel-feldt, R. Fischer, Ferd. Liewehr fi Ed. Winters. Fiecare numär cuprinde 10 coli de tipar fi printre áltele publicà fi contributii de-ale specialiftilor streini. „Publi-catiile Institutului de slavisticà” (Veröffentlichungen des Institutes für Slawistik), editate de H. H. Bielfeldt cuprind pinä acum 12 volume, iar alte opt studii sint gata de tipar. Manualele de invä^ämint superior formeazä colecta „Slawistische Bibliotek”, fi sint editate de Niemeyer V. E. B. din Halle/S.
    La aleätuirea lor lucreazä slaviftii H. H. Bielfeldt, R. Fischer, E. Häusler fi E. Schneeweis. Din aceastä serie, a apärut pinä acum patru lucräri, trei din domeniul bohemisticei fi una asupra limbii bulgare, in aceiafi editurä, apar valoroase cursuri de invätämint superior precum fi alte scrieri necesare pentru studiul limbilor fi literaturilor slave.
    Privitä retrospectiv, se poate spune cä dezvoltarea slavisticii din ultimii zece ani din RDG, reflectä realitatea socialä din noua Germanie democratä
                                               Tradus de Viorica Ionescu-Ni§cov