ín nota din anuí 7186, aflata in psaltirea dáruitá ¡n 1616 de Anastasie Crimcovici rainástitii Dragomirna data anului erei noastre s-a redat gre§it prin 1668 in loe de 1678. ín nota evangheliei din anuí 1535 — la E.E. Granstrem 1534 — s-a lecturat grejit aWok«*! in loe de aceiaji grejealá $i in indicele geografic. Citeva omisiuni le-am observat ji in indi- cele onomastic cara insá nu aparfine autoarei lucrárii. Astfel nu exista o consecvenfá in alfa-betizarea numelor pufin cunoscute, cáci pe cind únele se redau prin forma pufin cunoscutá cu trimitere la forma cunoscutá (unde forma pu(in cunoscutá insá existentá este cuprínsá in paranteze obijnuite) áltele se redau numai parcial. De pildá sub Diomid nu s-a trecut in paranteze $i Deomid ce in aceastá forma apare in text, la fel: Onton sub Antón, Pafomei sub Pahomii. Tot a§a nu s-a dat in alfabetizare cu trimitere urmátoarele nume: ,VK mk«a, Ivona, Kiuril, Vonufrei, Evprosimiia deji acestea apar in text. ín aceleaji Índice s-a trecut, grejit Dimitrii Solunskii inainte de Dimitrie Konstantinovici si tot aci $i o grejealá de tipar sub Evprosimiia pentru En(|>poc!!HbH. lar in indicele geografic este gre$it trecutá Cy^aB-CKan of)HTc:n. cáci o atare minástire nu exista fiind vorba in text de Cy^aBHi^cKaH o6nTejib. Observable de mai sus sint mai mult de amánunt ?i ele nu scad valoarea in ansamblu a lucrárii care dupá cum serie A. N. Robinson in recenzia sa din « Jzvestij Akademij Nauk SSSR. Otdelenije lit;raturi i Jazyka» tom. XIII, fase. 2, 1954, p. 194—197 — unde semna-leazá ?i únele lipsuri — va fi de sigur un auxiliar precios pentru orice cercetátor $tiin(ific. Damian P. Bogdan ONOFREI NEONILA, Contri bup i bibliografice la cunoajterea traducerilor romine$ti din opera lui Adam Mickiewicz, ín « Prima sesiune jtiinfifica de bibliologie ?i documentare » Bucurejti, 1957, p. 121 — 126. Bibliotecarii n-au fost ?i nu sint simpli funcionan. ín majoritate sint cercetátori cu contribu(ii mai ales in domeniul documentárii bibliografice §i bibliote-conomiei, uneori dind lucrári monumentale ín domeniul respectiv. ComunicSrile $i articolele publícate in acest volum fac din nou aceastá dovadá. Pe noi ne intereseazá $i semnalám aci comunicarea tov. Neonila Onofrei despre traducerile din opera lui Adam Mickiewicz in rominejtj. Esta un merit al autoarei cá le grup;azá intr-un articol de deocumentare bibliograficá. ín buná parte traducerile sint cunoscute din cercetári §i studii izolate. Se noteazá insá ji traduceri care au scápat aten{iei generale ca cea a baladei Cei patru Budris fácutá de Gh. Cojbuc ?i publicatá in « Adevárul » din aprilie 1891, sau chiar cea a fragmentului Tadeu Soplitza publicat de Al. Iacobescu ¡n « Doljiul » din 1913' Altele sint necunoscute aproape de loe, cum e traducerea baladei Nimfa, realizatá de admiratorul lui Mickiewicz, Gr. H. Grand ;a, ?i publicatá íntii *n « Dimbovifa», lui A. Bolintineanu din 1860 sau traducerea Un tuast, datoritá lui Ulise Cariadi, apárutá in « Portofoliu romin » pe 1881. Meritul autoarei este de necontestat ?¡ asemenea contribu{ii sint de apreciat, cum este 5¡ articolul in legáturá cu cunoajterea traducerilor din Fr. Schiller in rominejte, publicat de Octavian Barbosa in aceeaji Primd sesiune ftiinfificá. Manifestárile insá referitoare la Mickiewicz au fost ji mai ampie. E de ajuns sá amintim de relatárile din « Albina Romineascá » pe 1848, sau din « Tribuna » pe 1890, p. 573 — 574, cu prilejul aducerii osemintelor de la Montmo-reney din Franca la Cracovia. Apoi Gh. Asachi este intiiul cunoscátor direct al operii lui Mickiewicz. El traduce si adapteazá reujit frumoasele balade ale poetului polon Switez, Ucieczka ji Rybka, publicindu-le íntre 1853 — 1854 sub numele Jijia, Turnul lui But ?i Sirena lacului, in Almanah de invd(áturá fi petrecere ji in Cuíegere de poezii, din 1854. ín Culegere de poezii a tipárit §i poemul Mofii (Símbáta Morfilor) adaptare cu evidente urme ale poemului lui Mickiewicz: Dziady (Mo?ii). Dacá totuji informaba despre traducerile din Mickiewicz in rominejte, datá de tov. Onofrei este in general prefioasá, considerable de istorie literará sint eronate. Nici Sonatele din Crimeea ?i nici Baladele n-au apárut ín tradúcete francezá la Moscova, in 1823(1). Sonety 19 — c. 420 289