in original se spune cä femeile plingeau la simbäta morfilor, iar in traducere plingeau pe mojiile largi ale latifundiarilor. La Sofia am avut fericirea sä cunosc traducerea brutä fäcutä de tovaräja Ganka Stratieva, traducere exactä ?i clarä, dupä care au lucrat poefii nojtri, atunci cind au tradus versurile lui Vapfarov. Atunci am infeles unde este grejeala.
     ín limba rominä cuvintul « sa^yinHHua » (mojí — simbäta morfilor) este omonim cu cuvintul mojii (mojii boierejti, latifundii), insä articulat $i plural. Traducätorul färä sä dea atenfie formei gramaticale a luat al doilea sens al cuvintului §i de aceea traduce « aauyimmqa » cu « mojii » — mojii boersjti, latifundii.
     Exceptind únele grejeli de o importanfä secundará, se poate spune cä dintre poeziile analízate in urmä, « Cintecul tovaräjului », « Vom construí uzinä », « Se aud in noapte jinele, » sint cele mai reujite §i aproape de original.
     Volumul « Poeme » este o fereasträ larg deschisä spre sufletul poporului romin.Volumul nu cuprinde toate poeziile luí Vapfarov, ci cele mai caracteristice liricii sale. Prin aceste poezi, poporul romin face cunojtinfä cu temperamentul, cu ideile ?i idealurile sale. Prin acest volu m facem cunojtinfä cu poporul bulgar pentru care s-a jertfit poetul.
     Dacä facem o apreciere generala a traducerilor din acest volum, trebuie sä recunoajtem cä ele au fost bine fäcute, cu excepfia a douä poezii. Dar ele sint o pärticicä infimä in com-parafie cu restul traducerilor. Acolo unde traducätorii au reujit sä redea exact confinutul poeziilor lui Vapfarov, acolo unde s-au redat cu succes ideile, gindurile, sentimentele poetului, acolo unde s-a pästrat ritmul §i alternarea rimelor din original, s-a tradus bine. Unele traduceri sint mai slabe, deoarece traducätorii n-au dat atenfie cuvenitä formei — ritmului, metricii ?i rimei versului vapfarovian. Dacä s-ar pune problema reeditärii poeziilor lui Vap-farov in RPR, atunci ar trebui ca traducerile existente sä fie prelucrate, sä se stilizeze unele expresii, sä se clarifice unele imagini $i in general sä se dea atenfie nu numai confinutului dar $i formei.
      In afarä de aceasta, ar trebui sä se traducá ji alte poezii necunoscute incä publicului romin ca: « Nu vä temefi, copii », « Cintec despre om », « Mama », « Cronicä säteascä », Viafä de pescar », « La despärfire » §i áltele. Aceste poezii au o mare importanfä educativä, artisticä ji istoricä.
      Problema, cine trebuie sä-1 traducá pe Vapfarov, e mai delicatä. in orice caz, poefii sä nu foloseascä numai traducerile brüte. Aceasta mi se pare o muncä superficialä, neadincitä. Poeziile lui Vapfarov trebuie traduse de un singur om, insä cu un Stil apropiat de cel al poetului. Nu numai atit, el trebuie sä cunoascä bine atitviafa poetului, cit $i intreaga lui operä. Trebuie sä facä cunojtinfá indeaproape $i cu situafia politicä in care a träit $i creat Vapfarov. Trebuie sä cunoascä evenimentele istorice despre care vorbejte petul in opera sa. Poetul, pentru tra-ducätor trebuie sä fie apropiat $i cunoscut din orice punct de vedere. in fafa traducätorului trebuie sä fie prezent in totdeauna Vapfarov — omul $i creatorul. in afarä de aceasta, idealurile, stärile sufletejti, ideología poetului nu trebuie sä fie sträine traducätorului. El trebuie sä aibä aceleaji vise, aceleaji idealuri, ideología sa nu trebuie sä se deosebeascä intru nimic de cea a lui Nicola Vapfarov, revolutionär ?i poet.
      Dar existä §i altä situafie. Dacä poetul traducätor nu cunoajte limba originalului, atunci el trebuie sä lucreze minä in minä cu cel care face traducerea brutä, iar acesta, la rindul säu este dator sä cunoascä foarte bine limba respectivä, pentru a putea explica amänunfit imaginile poetice, tablourile, ideile, stärile sufletejti din poezie §.a.m.d. Poetul — traducätor, insä, este dator sä cunoascä bine limba literarä in care traduce, pentru a putea imbräca intr-o forma artisticä acest material brut, pentru a putea crea in rominejte, tot a§a cum a creat in bulgä-re§te Vapfarov. Dacä se va fine seama in traducerile viitoare de aceste deziderate, probabil cä poeziile lui Vapfarov vor suna tot atit de frumos in rominejte, cum sunä ji in bulgärejte.
                                                                 Laura Fotiade
17—e. 420
257