4.	Bulgarii din Principate sà-§i aibà judecàtoriile lor. Acest memoriu a fost trimis de càtre generalul Delingshausen, abia la 22 septembrie 1828, contelui Nesselrode, de$i memoriul fusese alcàtuit incà de la 30 iulie, la $umla, unde se afta marele comandament al armatelor ruse§ti.7 Desigur cà §i aceastà acfiune a contribuit, mal tirziu, la interventìa pe care Kiselef a fàcut-o pe lingà Diva-nurile celor douà Principate in vederea ìntocmirii viitoarelor « A^ezàminte ».
    Pe baza documentelor existente se poate vedea u$or, cà ìncà din primele zile ale ràzboiului, bàjenarii bulgari se bucurau de o scutire totalà de orice biruri pe timp de 8 luni de la venirea lor. Dupà trecerea acestui termen, báje-narii intrau la rind cu ceilalti birnici. 8 Generalul Jeltuhin, care prezida cele douà Divanuri nu incalcà aceastà màsurà ci dimpotrivà, o sprijinà. Mai mult, atunci cind bàjenarii, al càror termen de scutire trecuse, nu voiau sà plàteascà dàrile, el intervine prin màsuri energice. Astfel vreo 200 de familii de bulgari turtu-càieni se a§ezaserà ìncà din anul 1828 in satul Chirnogi, plasa Negoeijti, din jude^ul Ilfov. in iulie 1829, atunci cind stolnicul Stanciu $i serdarul Teodorachi merg in sat pentru a le cere dàrile, sint pu§i pe goanà de càtre bàjenari, care declarà fàti§ cà nu vor piati nimic « ciocoilor Divanului. . . pìnà nu vor vedea ofiter ìmpàràtesc ?i ostaci rinduiti in pricina aceasta ». Divanul se adresà gene-ralului Jeltuhin care trimise la Chirnogi un stotnic §i 50 de cazaci. Mai prudent, stolnicul Stanciu nu merge ìmpreunà cu ei, invocind boala serdarului Teo-dorachi. Se duce ìnsà ìmpreunà cu cazacii ispravnicul streinilor §i ca urmare se plàtesc toate dàrile §i se face §i inregistrarea in catastiful special al Visteriei. 9 E dar cà Divanul nu dorea sà ia altà màsurà làsind a?ezarea bàjenarilor la buna intelegere a stàpinilor de mo$ii, a?a cum se fàcuse §i mai inainte. La aceasta trebuie sà adàogàm §i abuzurile zapciilor, care dau na.'jtere unor plìngeri a bàjenarilor, atit la Divan cit §i la .generalul Jeltuhin. A§ezàmintele propriu zise s-au ìntocmit abia in anul 1830, atunci cind o parte dintre bàjenari incearcà sà treacà ìnapoi peste Dunàre.10
    ín aprilie 1830, generalul Kiselef cerea Divanului ca sà ia màsuri pentru a§ezarea bàjenarilor. Aceste màsuri s-au luat mai intii in Moldova unde apare $i primul « A§ezàmint », care era gata in iunie 1830 u. A§ezàmintul moldovean fu aprobat de Kiselef §i trimis Divanului "J^rii Romine§ti, care era invitai sà facà §i el o « asemenea punere la cale »12. A§a a luat fiintà §i « Afezàmintul » din "Jara Romineascà (august 1830)13 §i care, dupà cum se va vedea mai jos, e mult mai redus decit cel moldovean.
      7	A c a d. St. Romanski, Ei/ieapumh eh Baoiuko u Mo/idoea (JIoKyjueHmu,), Sofia, 1930, p. 36-43.
     *	A c a d. St. Romanski, op. cit., p. 73 §i urm.
      9	Ibidem, p. 52 — 69.
     10	Ibidem, p. 78 urm.
      11	Arh. St. Bue., Vistieria, Dos. 162/1830, f. 304 — 8.
      12	Arh. St. Bue., Ibidem, f. 302.
      13	Arh. St. Bue., Ibidem, f. 305.
119