Poezia lui Stúr nu e plina de lacrimi §i càinari. E1 cKeamà energie poporul la luptà pentru libertate. In cintecele sale istorice, preamarejte figurile devenite legendare ale luptatorilor neinfricap pentru libertate ca Svàtoboj $i Mátuj din Trencin, care infruntase pe Carol Robert. Dupa pilda acestora, $tùr cere poporului sau, ca §i G. Cojbuc, sa cada mai degrabà in luptà, decit sá piará in robie18.
      $tùr a cìntat pàdurile si poenile stràbàtute de izvoare, pe unde ràsunà cintecele mamei ?i jocurile fericite ale copilàriei.
     Cu opera si activitatea sa, L'. Stúr implinea misiunea istoricà de a elibera poporul din robie.
      Pe acest drum se intilneste cu avintul profetic si cu eroismul dus pinà la jertfirea de sine a unor poefi moderni si luptátori pentru fericirea popoarelor, cum au fost Adam Mickiewicz, Puschin ori Nic. Bàlcescu. in deosebi, fàrà indemnurile din Polonia, opera lui L'. Stúr nu se poate infelege.
      L’udovít Stúr punea literatura la temelia construirii vietii nazionale slovace. E si tradu-càtor fecund. Despre estetica a finut o serie de prelegeri publice. El reprezintà in literatura slovacá romantismul, pe care 1-a ancorai in realitaple poporului sáu. Literatura trebuie pusà in slujba poporului si a viefii. A combàtut individualismul si pesimismul din romantismul occidental (Byron). ín izvorul poeziei folclorice, gàsea vigoare si prosperine.
      Stúr a cules Cintecele fi poveftile neamurilor slave 19.
      Potrivit concepfiei lui Hegel, íjtúr considera cá slavii exprima, intr-un chip foarte originai poezia lor, cele mai aprinse simfiri, cele mai scumpe creafii ale inchipuirii si spiritului lor. « Cintecele si povestile slavilor », sint o creape organicà a tuturor popoarelor slave, luate ca un intreg. Poepi pe care §túr i-a ìndemnat sá se inspire din creapa populará au imbogàpt literatura slovaca cu opere de o inaltà valoare artisticà si ideologicà.
     Valoarea creatici populare garanteazá slavilor un viitor mai bun, dacà-si vor dobindi libertatea naponalá si independenfa statului si dacá se vor uni cu Rusia, care n-a fost niciodatá infrintá. §túr a criticat insá feudalismul si iobàgia « ca crime contra spiritului poporului ». Cerea sá se legifereze folosirea in común a pàmintului. Slavii trebuie sa se uneascà pentru a aplica in viafà toate idealurile umanitàri- §tùr a ajuns la aceste ginduri independent de concepfia slavofililor rusi20. Cunostea din cálátorii 51 lecturi multe realitàr despre Rusia, dar s-a inselat, crezìnd cà tofi slavii se vor uni dacá vor primi ortodoxia si limba rusà, ca limbà literarà. 21
     18	Versul scurt si energie sugereazá miscarea :
                               « Hoj, do boje, lide moje, do boje, do boje Valfiit’ budem, az dobudnem Èestného pokoje. »
      Prof. M. PiSut analizeazá just ce a dus « nou » poezia lui L. §tùr. (« Basne », Bratislava, 1954. Préfaça).
     19	O národnt/ch piesñach a povestiach plemien slovanskfch, Praga, 1853. !n limba sirbà s-au tipàrit in 1857. ín slovacá, 1932. Partial s-au publicat in rusà si germana. Au fost editate in slovacá cu un studiu temeinic de V. Kochol. (Bratislava 1955, p. 362).
      20	Vezi de ex. F. D. F 1 o r i n s k i j in a doua édifie a operei lui $tùr « Slavii si lumea viitorului ». — Slovanstvo a svet buduenosti. — (Das Slaventhum und die Welt der Zukun/t). S-a tipàrit la Moscova in 1867 si la Petrograd in 1909.
     21	Urceni Ruska v ohledu na Asii in « Tatranka » 1842 —1844.
262